Relaţia pisicii cu omul vine din vremuri preistorice deşi nu ştim data domesticirii sale. De ce, din toate timpurile, pisica neagră a fascinat şi îngrijorat bărbaţii?
Pisica a fost divinizată de egipteni. Ochii lor care reflectă lumina pe timp de noapte simboliza puterea lui Ra, Zeul-Soare.
Deja, la egipteni, deşi pisica era idolatrizată, pisica neagră a fost considerată a fi un etiopian negru reprezentând Diavolul.
Când creştinismul a fost impus ca religie de stat în Imperiul Roman, pisica nu a avut însă un caracter divin, dar fantasmele au rămas în mintea populară şi pisica a devenit o creatură satanică, mai ales dacă era neagră.
În timpul secolelor XII şi XIII, pisica neagră a suportat atacurile unei fobii faţă de demoni şi vrăjitoare. Simplul fapt de a deţine o pisică neagră te putea aduce în situaţia de a fi acuzată de vrăjitorie.
Convingerile malefice s-au axat extrem pe pisicile negre, în mod special!!
Pisica neagră, sluga sau încarnarea Diavolului
În Evul Mediu, o legendă raportată de către Césaire Heisterbach a relatat moartea unui om bogat în palatul său. În public se găsea un preot rău, asistat de un diacon, care, spre deosebire de preot, era un om bun.
Deoarece nu era orbit de înclinaţiile sale rele, diaconul a putut vedea o scenă invizibilă pentru alţii. Într-adevăr, el a văzut că pisicile negre au înconjurat patul muribundului, care a strigat: „Ai milă de un om sărac; alungă aceste pisici! ”
Deodată, un etiopian negru a înfipt un cârlig în gâtul muribundului care şi-a dat apoi sufletul. Aici, Diavolul este încarnat de credinţa străveche etiopiano- egipteană în care pisicile negre sunt acoliţii lui. Astfel a fost reprezentată moartea unui om în Evul Mediu condamnat la iad.
Saint Louis de Anjou, în timpul captivităţii sale în Barcelona, a fost atacat la un moment dat de o pisică neagră mare, reprezentând Diavolul.
În ceremoniile negre din Evul Mediu, Diavolul se întrupează în pisică neagră, care este adorat de o adunare de discipoli care îl înconjoară şi-i sărută organele genitale.
Diavolul care însoţeşte moartea
În conformitate cu o legendă, Gaufridi, inchizitor de Carcassonne, a fost găsit mort în patul său, înconjurat de două pisici negre.
Césaire Heisterbach povesteşte că într-o mănăstire, un porumbel cocoţat pe umerii unui călugăr pe moarte, este atacat de o pisică neagră. Pisica neagră este aici asimilată cu Diavolul, care ascunde sufletul de moarte. Este opoziţia răului şi a porumbelului nevinovat.
Pisică neagră cauzatoare de moarte
O altă legendă belgiană din secolul al XII-lea, face aluzie la cochetăria unei fete care a acceptat oferirea unui ornament de către Diavol şi care avea aspectul unei pisici negre pentru a merge la o nuntă. Diavolul, care a trecut în jurul gâtului femeii, a strangulat-o.
La înmormântarea fetei, sicriul a fost atât de greu încât chiar şase persoane nu-l puteau ridica. Apoi, oamenii au deschis sicriul cu nelinişte. Acesta conţinea mai mult de o pisică neagră, care imediat au fugit.
Un pescar care a promis să ofere un peşte lui Dumnezeu şi nu a putut, a pescuit în plasele sale un pisoi negru pe care l-a dus acasă pentru a-i vâna şoareci. Dar pisica a strangulat întreaga lui familie!!
Pisica neagră sacrificată
Pisica neagră a fost, de asemenea, o victimă a oferită drept sacrificiu Satanei.
În Scoţia, ritualul de „taghairm” consta din a da Diavolului, pisici negre în exclusivitate, care erau prăjite de vii. Atras de ţipetele felinelor nefericite, Satana apărea sub forma unei pisici şi împlinea dorinţele participanţilor, în special, le dădea puterea de a deveni invizibili …
Din secolul XII şi până în secolul al XVII-lea, au avut loc festivaluri tradiţionale în Metz, Melun sau Paris, unde pisicile negre erau arse de vii în coşuri aruncate în focuri uriaşe. Diavolul trebuie să sufere!
Pisica neagră şi vrăjitoarele
În cazul în care Diavolul ia adesea aspectul unei pisici neagre, vrăjitoarele sunt, de asemenea, asociate cu pisica neagră. Vrăjitoarele-l înconjoară!
O legendă pretindea că ele aveau o a treia mamelă ca să-şi alăpteze pisica de companie. Şi că împărţeau cu pisicile lor puterile pe care le acorda Diavolul. Unele le lăsau pe pisici să le sugă sângele.
Vrăjitoarele se adunau la anumite date care corespundeau cu faze specifice ale Lunii.
Ceremoniile erau conduse de Demon întrupat într-o pisică neagră mare.
În secolul al XII-lea, unele credinţe susţineau că vrăjitoarele se transformau în pisici pe timpul nopţii, că intrau pe ferestre sau coşurile caselor scoţând strigăte înfricoşătoare şi că agresau copiii.
Potrivit unui document din 1584 intitulat „Feriţi-vă de pisică”, o vrăjitoare se putea transforma într-o pisică de nouă ori. Se spune că pisicile au nouă vieţi.
O legendă precizează că la Vernon, vrăjitoarele transformate în pisici negre, se adunau într-un castel vechi. Într-o noapte, patru tineri au intrat în castel, şi la miezul nopţii, au fost atacaţi de o duzină de pisici. S-au luptat cu ele şi au avut multe răni. În ziua următoare, în cartier, mai multe femei purtau pe trupurile lor semne de leziuni de la pisici.
Cu toate acestea, imaginea pisicii neagre nu a fost întotdeauna negativă.
Pisica neagră reabilitată
Deşi a fost temută pe tot parcursul Evului Mediu, pisica a fost considerată, de asemenea, un animal folositor. Nu numai că prinde şoareci, dar i se recunosc şi celelalte virtuţi, uneori supranaturale.
Puterea pisicii negre asupra elementelor
În Evul Mediu, deşi pisica neagră era temută, nu era întotdeauna neapărat dăunătoare. De exemplu, marinarii care au folosit pisici pe bordul navelor lor, pentru a lupta împotriva şobolanilor şi şoarecilor, aveau un mare respect pentru ele. În cazul în care un om furios îşi permitea să arunce peste bord o pisică neagră, credea cu o mare anxietate că acest lucru putea declanşa mânia elementelor negative.
Marinarii credeau de asemenea, că plasate pe punte, în caz de mare calmă, ele puteau contribui la stârnirea vânturilor.
Virtuţi exorciste şi terapeutice ale pisicii negre
În mintea populară din Evul Mediu, pisica avea o imagine destul de nocivă: a purta blana unei pisici te făcea să slăbeşti, a mânca creierul unei pisici intoxica şi te făcea nebun. Pisica era adesea folosită în medicină: conform manuscriselor kiramidilor, în secolul al XII-lea, testiculele pisoiului negru amestecate cu sare speriau demonii şi o inimă de pisică neagră ataşată la braţul stâng amorţea orice durere.
Pisica neagră ca animal de companie
Dacă practicile cu adevărat crude împotriva pisicilor negre s-au perpetuat până la mijlocul secolului al XVIII-lea, s-a văzut o schimbare a mentalităţii generale care a început să arate mai multă sensibilitate faţă de aceste animale drăguţe de companie.
Doamna de La Sabliere, prietenă cu fabulistul francez La Fontaine, s-a hotărât să scape de pasiunea ei pentru câini, înlocuindu-i cu pisici negre şi a fost în cele din urmă cucerită de aceste animale.
Mai mult decât atât, deşi în Occident se credea că Diavolul s-a întrupat în pisică neagră, acest lucru nu s-a întâmplat la musulmani, pentru care pisica a fost un animal respectabil care păzea casa, fie că era neagră sau avea alte culori.
Profetul Mohammed a fost un prieten al pisicii şi avea, se pare, o pisică care dormea pe mantia lui. Prefera mai degrabă să o taie decât să deranjeze pisica.
În Maghreb, câinele negru este cel care poartă ghinion! Câinii rămân în afara casei, în timp ce aceeaşi pisică neagră este un oaspete privilegiat.
Pisica neagră aduce noroc
Pisica poate fi considerată ca purtătoare de noroc: o legendă din Bretania de Jos (Franţa) spune că orice pisică neagră posedă întotdeauna un fir de păr alb, care serveşte drept talisman celui care ajunge să verse o lacrimă.
În munţii Vosgi, se crede că laba stângă a unei pisici neagre, ascunsă în tolba unui vânător, îl împiedică de a vedea vânatul!
Cei mai superstiţioşi cred că dacă o pisică neagră le traversează calea, le-ar putea aduce ghinion!