Războiul Castellammarese este numele dat luptei între două clanuri ale Cosa Nostra instalate la New York dominând crima din această super metropolă americană, în 1930-1931. Din acest război a rezultat o transformare a peisajului criminal nord-american, ordinea mafioţilor sicilieni tradiţionalişti fiind înlocuită printr-o nouă generaţie care va crea Sindicatul crimei.
Unul dintre cele două clanuri era condus de Salvatore Maranzano, născut în 1868. Acest sicilian fascinat de Iulius Cezar şi de moravuri foarte tradiţionale, a fost trimis în America în 1918 de puternicul naş din Castelammare del Golfo (în apropiere de Palermo), don Vito Cascio Ferro, al cărui proiect era de a construi un imperiu mafiot transatlantic.
Acest proiect ambiţios a fost însă contracarat de urmăririle locotenentului de poliţie Joseph Petrosimo care l-a forţat să părăsească teritoriul american (înainte de a fi asasinat în timpul unei anchete în Sicilia în 1909), apoi de Mussolini, care l-a închis în 1929.
Echipa lui Maranzano cuprindea transfugi sicilieni, cum ar fi Joseph Bonanno şi Joseph Profaci, viitori naşi ai uneia dintre cele cinci familii new-yorkeze. Clanul advers era cel al lui Joe Masseria zis The Boss, născut în 1879, imigrat în 1930 şi urmaş al familiei Morello în 1920, după o serie de asasinate.
Deschisă la persoanele care nu proveneau din Sicilia, echipa sa includea nume devenite apoi celebre cum ar fi Al Capone, Lucky Luciano, Albert Anastasia, Vito Genovere, Willie Moretti, Joe Adonis şi Frank Costello.