Cazul Claritei Villannueva a avut loc între 9-19 mai 1953. Martorii au fost doctorul în medicină Marianna Lana, primarul Arsenio Lascon, doi poliţişti, un judecător, mai mulţi jurnalişti etc.
Era o noapte furtunoasă de mai şi poliţia din Manilla (Filipine) se aştepta la probleme. Se anunţase o furtună şi plutea încordarea pretutindeni.
O patrulă aflată în maşină, a primit un mesaj că în faţa unui bistro de pe plajă se crease o îmbulzeală. Poliţiştii s-au deplast în viteză acolo şi când maşina s-a oprit, au auzit un ţipăt înfiorător. Ei au văzut o tânără femeie care se rostogolea pe pământ ţipând: “Ajutor! Prindeţi-l! Ajutaţi-mă! Îmi este foarte rău, ajutaţi-mă!”
Dar nimeni nu a putut face nimic, deoarece femeia era singură pe sol în mijlocul unui cerc curios.
Spre stupefacţia lor au văzut apărând pe gâtul şi braţele femeii, urme de muşcături care sângerau. În fine, au luat-o pe biata fată înnebunită de panică şi au dus-o la secţie, unde au pus-o într-o celulă. Toată ziua, ea a plâns şi le-a spus: “Vă rog, îndepărtaţi-l. Nu-l mai pot suporta. Luaţi-l… Mă muşcă, voi muri!! “
Poliţia a chemat un medic, suspectând-o pe Clarita de a fi beată sau drogată. Dr. Marianna Lara, a privit-o o clipă, după care a declarat: « Este în criză epileptică. » A fost dusă în celulă, în pofida rugăminţilor tinerei de a nu fi lăsată singură. Câteva minute mai târziu s-a auzit un ţipăt teribil şi doi poliţişti au alergat să vadă ce se întâmplă. Ea le-a spus: “Acest lucru a revenit, a trecut prin ziduri. Are ochii enormi şi poartă o pelerină. Acest lucru poate fura orice! “
Poliţiştii au intrat în celulă, însă nu au văzut pe nimeni în afară de tânăra înspăimântată la culme. Încercând să o calmeze, au observat că urmele de muşcături au apărut din nou, fiind mult mai numeroase acum pe braţele Claritei. Poliţia l-a chemat pe primar şi încă o dată pe doctor. Când au fost cu toţii acolo, au căzut de acord că tânăra nu putea să-şi provoace de una singură muşcăturile, de exemplu de pe umeri şi în mijlocul spatelui…
În fine, totul s-a calmat şi fata a adormit. A doua zi ea a trebuit să apară în faţa judecătorului, acuzată că făcea “vagabondaj“. Dar, în momentul în care trebuia să se prezinte, ea a ţipat că “lucrul s-a reîntors“. Toată lumea a putut vedea apărând muşcături noi pe trupul său. Atacul a durat cinci minute cumplite după care fata a leşinat.
O jumătate de oră mai târziu, primarul Lascon, aflat acolo, i-a vorbit tinerei, umflată şi muşcată peste tot, apoi a chemat o ambulanţă care să o ducă la spital, unde a fost însoţită chiar de el-însuşi şi de doctoriţă. Dar în salvare, atacul a reînceput: de data asta erau “două creaturi identice“ care o muşcau pe Clarita Villannueva în timp ce martorii asistau neputincioşi la apariţia unor răni terifiante şi inexplicabile, pe gâtul şi mâinile sale. Totul a durat un sfert de oră.
Mai târziu, primarul a declarat că acest sfert de oră a fost cel mai lung din viaţa sa. Fapt straniu, imediat ce victima a ajuns la spital, nu s-a mai întâmplat nimic. Dar a fost păzită şi observată zi şi noapte. Peste şase săptămâni, a ieşit din spital vindecată, însă acoperită de cicatrice. Cauza lor rămâne învăluită în mister. “Nu vom şti niciodată ce i s-a întâmplat Claritei“, a spus dr. Lara. Chiar şi peste mulţi ani, cicatricele femeii au rămas.