O descoperire de senzaţie vine să zdruncine din temelii ceea ce ştiam până acum despre trecutul nostru misterios. Arheologii su fost extrem de şocaţi atunci când au găsit, lângă piramidele de la Giza, de lângă Cairo, 24 de cutii negre sinistre având forma unor sicrie, confecţionate din granit solid de la Assuan şi cântărind fiecare mai mult de 100 de tone.
Ciudatele obiecte funerare au o precizie de fabricare de câţiva milimetri, ceea ce stârneşte uimirea oamenilor de ştiinţă care le-au cercetat. Cum au fos construite? În ce scop exact? De către cine?
Autor Neithsabes. Restaurarea mormintelot taurilor Apis din timpul domniei lui Ramses al II-lea, sursă Wikipedia.
Arheologii le-au descoperit îngropate într-un sitem de peşteri de pe un deal, situal la 12 mile sud de Marea Piramidă din Giza, numită şi piramida lui Kheops, aflată pe lista celor şapte minuni ale lumii antice, care face parte din necropola anticului Memphis, sanctuarul faraonilor egipteni.
Precizia tăierii în piatră cu care au fost executate ciudatele sicirie negre, cu o toleranţă de câţiva microni, i-a făcut pe oamenii de ştiinţă să creadă că ar fi opera unei rase extraterestre care le-a lăsat pe pământ într-un scop necunoscut. În legendele egiptene antice se spune că în acel loc s-ar fi aflat mormintele taurilor Apis, veneraţi ca zeităţi în Egiptul antic.
În mitologia egipteană, Apis era uneori asociat cu zeu creator din Memphis, Ptah, simbolizat printr-o mumie cu braţele întinse, ţinând Sceptrul. Dar taurul Apis putea fi văzut şi ca Ra atunci când se celebra cultul fecundităţii. Apis era reprezentat ca un taur negru cu labele şi cu burta albe, care avea între coarne un disc solar. Legendele spun că zeiţa magiei şi a vieţii, a căsătoriei, Isis, sora lui Osiris, fiica zeilor Geb şi Nut şi mama lui Horus, care era considerată Regina tronului, a fost transformată într-o vacă, a fost fecundată de o rază de soare şi apoi a dat naştere lui Apis.
Cutiile negre misterioase au fost cunoscute ca Serapeumul din Saqqara, în oraşul acum abandonat Memphis, fosta capitală a Egiptului de Jos şi a Regatului Vechi. Sarcofagele egiptene imense, extrem de misterioase, în primul rând prima exactitatea construirii lor, ridică nenumărate semne de întrebare. Se crede că situl oficial de înmormântare a fost construit în urmă cu 3.300 de ani la comanda faraonului Ramses al II-lea. Egiptologii cred că taurii Apis erau veneraţi ca zei Khaemweset, un fiul al acestui faraon egiptean. Dealul de lângă marea Piramidă a fost străbătut de tunele unde au fost aşezate sarcofagele negre stranii în care se aflau resturile mumificare ale taurilor Apis.
În mod tradiţional darwinismului i se opune creaţionismul a cărei schemă de origine a vieţii este calculat pe cronologia Genezei, vârsta Terrei datându-se astfel la doar 6 miliarde de ani. Acestora Li se adaugă însă un curent care susţine o origine inteligentă proceselor vieţii, « desing intelligent », considerat vinovat de a susţine că darwinismul nu este decât o teorie.
Cele două câmpuri adversare ale evoluţiei misterului şi creaţionismului, li se adaugă încă unul, care oferă totuşi cele mai bune răspunsuri: cel al intervenţiei exterioare, sau exogen planetei noastre.
Darwinismul
Selecţia naturală a fost văzută de naturaliştii din sec. XVIII ca un mecanism natural protejând speciile de alteraţii, privilegiând eliminarea indivizilor cei mai slabi, până la apariţia conceptului de evoluţie formulat de Lamarck (1744-1829). Conform lui, evoluţia unei specii nu se datora hazardului, ci unei adaptări la mediu ameliorată din generaţie în generaţie, el utiliza exemplul girafelor căutând de a atinge ramurile copacilor pentru a se hrăni). Această ipoteză a fost însă îndelung dezbătută. S-a observat că dacă un individ putea să-şi manifeste anumite adaptări anatomice faţă de condiţiile sale de viaţă, ele nu au fost însă niciodată transmise urmaşilor săi.
Dar Charles Darwin a ştiut să rezolve această problemă integrând naţiunea de hazard la ipoteza evoluţionistă lui Lamarck. Pentru el, selecţia naturală a opera pe ocolite mutaţii aleatorii manifestându-se pe o lungă perioadă de timp, cele mai propice supravieţuirii provocând evoluţia speciei.
Contrar a ceea ce lasă să creadă curentul majoritar al gândirii, teoria evoluţionistă este departe de a fi unanimă chiar între adepţii săi, care se contrazic în sânul diverselor curente (teoria sintetică, neutralism, echilibrism punctual, mutaţionism, neodarwinism, macroevoluţie), pentru a încerca de a rezolva nenumăratele anomalii observate pe teren.
R Thomson, entomologist de renume mondial, nu a ezitat de a scrie: « Această situaţie în care oamenii se unesc pentru a apăra o doctrina pe care sunt incapabili de a o defini ştiinţific şi încă mai puţin de demonstrat cu toată rigoarea ştiinţifică, încercând de a menţine meritul faţă de public prin suprapresiunea criticilor şi eliminarea dificultăţilor, această situaţie este anormală şi de nedorit în ştiinţă… Succesul darwinismului a avut drept consecinţă un declin al probabilităţii ştiinţifice. »
Iar Colin Patterson, paleontolog la Muzeul de istorie naturală din Anglia a scris: « Nimeni nu a produs vreodată o specie graţie mecanismelor de selecţie naturală. Nimeni nu a putut vreodată să se apropie şi pe acest punct se focalizează polemica în darwinism. »
Selecţia naturală, principiu de distrugere
Evoluţia produce prin hazard mutaţii graduale sau totale (conform diferitelor curente de gândire) şi selecţia naturală preia sarcina de a favoriza rezultatele cele mai avantajoase.
Totuşi, toate observaţiile mutaţiilor făcute până acum nu au dat decât rezultate devastatoare: malformaţii, sterilitate, incapacităţi şi diferite handicapuri.
Dacă selecţia naturală se exercită perfect, conform teoriei, eliminându-i pe cei mai slabi, ea nu furnizează însă o explicaţie satisfăcatoare la trecerea de la o specie la asta. Nu pentru că indivizii cei mai slabi ai unei trupe de antilope sunt ucişi sistematic pe prădători se vor transforma antilopele în zebre, cai sau lemurieri. În ceea ce priveşte provocarea de modificări, procesul acestei selecţii naturale tinde de a ocroti o specie de orice degenerescenţă şi de orice transformare.
Fluturii « studiaţi » de englezul Bernard Kettlewell în 1953, la care a observat o schimbare de culoare din cauza poluării industriale, s-au adeverit a fi de fapt două varietăţi din aceeaşi specie, una deschisă şi una închisă.
Pierre-Paul Grasse, eminent zoolog francez şi vechi preşedinte al Academiei franceze de ştiinţe, scria: « Teoria lui J. Huxlug şi a altor biologişti conform cărora evoluţia funcţionează cu mecanismul selecţiei naturale, nu-i nimic altceva decât o observaţie a realităţilor demografice, ale agitaţiei regionale ale genotipurilor şi a dispersiei geografice. Majoritatea speciilor observate supravieţuiesc fără a suporta cea mai mică modificare timp de zeci de milioane de ani. Agitaţiile apar ca urmare a constrângerilor mediilor atunci când ele sunt luate în considerare cu modificările genetice anterioare, neputând fi utilizate ca probe de evoluţie, cea mai frumoasă demonstraţie a acesteia sunt speciile vii care nu au suportat nicio modificare de milioane de ani. »
Lacuna fosilelor
Dacă teoria evoluţiei era exactă, ar fi trebuit să se descopere fosile prezentând etapele de evoluţie succesive de la o specie la alta. Dar în loc de asta, speciile au apărut spontan, total formate şi ajunge astfel încât să nu mai poată evolua imediat. Problema nu este absenţa câtorva lanţuri lipsă ci chiar a ansamblului!!
Porter Kier, de la Smithsonian Institution a scris: « În muzeele din lumea întreagă sunt conservate sute de milioane de fosile, toate catalogate şi identificate ». Iar Richard Carrington a scris în cartea sa Istoria Terrei : « Gratie fosilelor, paleontologii pot acum să ne dea o excelentă imagine a vieţii aşa cum exista ea în vechile perioade. »
Pregătirea de oseminte fosilizate pentru Europasaurus holgeri. Sursă şi autor Nils Knötschke, 2006, Wikipedia.
Celebrul Derek W. Ager, paleontolog evoluţionist de renume mărturisea extrema dificultate pe care o pune observarea fosilelor: « Problema noastră este următoarea: atunci, când arhivele fosilelor sunt studiate în detaliu, fie că este la nivelul speciilor sau al varietăţilor, suntem confruntaţi continuu cu următoarea realitate: nu vedem grupe evoluând într-un mod progresiv, ci mai degrabă apărând subit. »
Paleontologul Mark Czarnecki declara şi el: « Cel mai mare obstacol în a demonstra teoria evoluţiei a fost întotdeauna urmele fosilelor… Aceste urme nu au revelat niciodată formele tranzitării presupuse de Darwin. Speciile apar subit şi dispar în acelaşi mod. Această situaţie neaşteptată, sprijină argumentul creării speciilor. »
Celebrul biologist Francis Hitching, scrie: « Dacă găsim fosile, şi dacă teoria lui Darwin este fondată, urmele arătând evoluţia garantată de la o specie către o altă specie mai complexă, aceste mici <transformări> progresând din generaţie în generaţie ar trebui bine să fie observate. În acelaşi timp situaţia este cu totul alta. »
În realitate, este exact contrariul a ceea ce susţine Darwin că « nenumărate forme tranzitorii trebuie să fi existat, dar de ce nu ajungem să le găsim în nenumăratele straturi terestre? »
Charles Darwin credea că « această lacună de fosile » va fi rezolvată de săpăturile viitoare. Ori, săpăturile au fost imense şi s-a observat că aproape toate speciile cunoscute, fără excepţie, seamănă enorm cu speciile vii actuale!!
În faţa acestei absenţe stranii de urme în arhivele paleontologiei, şi ca urmare a descoperirii complexităţii mecanismelor genetice la începutul sec. XX, darwiniştii au înlocuit conceptul evoluţiei graduală prin cel de macro-mutaţii. Problema rămâne însă extrem de serioasă, un adevărat mister.
Complexitatea ireductibilă
Ea se aplică oricărui sistem sau organ care nu-şi va împlini funcţia în absenţa uneia din componentele sale. Este cazul unei aripe care nu va putea permite zborul cu pene prea scurte, sau a carămizilor elementare ale organismelor vii care constituie celula. Absenţa uneia dintre numeroasele elemente, sau o simplă dereglare a complexei armonii face imposibilă supravieţuirea şi multiplicarea unei specii. Celula nu poate atinge decât prin hazard mutaţiile, în aşa fel încât să aibă loc selecţia naturală.
În ipoteza evoluţionistă, ea se dovedeşte total formată şi funcţinală de la apariţia sa pe Terra. Este evident cazul pentru sisteme de mii de ori mai complexe ca ochiul, aripa, rinichiul etc. Pentru W.H. Thorpe, profesor de zoologie la Universitatea din Cambridge, « celula cea mai elementară constituie un <mecanism> mai complex decât orice maşină imaginată în zilele noastre, fără a vorbi de cele create de om. »
Pentru că selecţia naturală este sigur determinată de hazardul mutaţiilor, ea este dezgolită de a anticipa o asemenea succesiune de transformări. Darwin scria: « Dacă demonstraţia ar putea fi făcută că organul complex există fără a fi fost format prin numeroase mici modificări succesive, teoria mea nu ar ţine ». Şi încă ceva despre subiectul ochi, a cărui complexitate este extraordinară: « Ochii, azi îmi dau frisoane ». Sau : « A presupune că ochiul, cu toate capacităţile sale de adaptare inimitabile pentru a ajusta focarul asupra diferitelor distanţe, pentru a admite diferitele cantităţi de lumină şi pentru corecţia aberaţiei sferice şi cromatice, ar putea fi fost creat printr-o selecţie naturală, pare, admit liber, absurd în cel mai înalt grad », susţine Dieter Brill.
O insectă care ilustrează cel mai bine chestiunea complexităţii ireductibile este scarabeul bombardier (Brachinus), studiat în 1961 de prof. Schidkrecht (chimist german) care este echipat cu două glande secretând 10% hidrogen şi 23% peroxid de hidrogen, din două camere de stocare comunicate, din două camere de combustibil şi din două conducte putând dirija ca nişte tunuri în spate.
Ansamblul procedeului permite acestei insecte de a produce o explozie dirijată contra prădătorilor săi. Complexitatea sa nu ne poate conduce la concluzia că aceasta este rezultatul unui proces evolutiv gradual. Dar în natură, exemple ale complexităţii ireductibile nu sunt excepţii ci constituie regula!!
Probabilităţile evoluţiei
O altă chestiune este evident crucială pentru teoria evoluţionismului: cea a apariţiei primei celule vii pe Terra. Reamintim că aceste prime forme de viaţă, bacterii capabile de a rezista în condiţii extreme, sunt numite procariote şi exită de 4 miliarde de ani. Dar problema este că ele au apărut complete şi reprezintă o biochimie moleculară şi proteinică foarte complexă.
Matematicienii care au dorit să calculeze probabilitatea pentru ca o simplă proteină să se poată naşte din hazardul întâlnirii constituantelor sale care sunt acizii amineici, şi din îmbinarea lor în bună ordine, am concluzionat la un rezultat de o şansă la 10 950 pe care o putem evalua ca nulă.
Dezvoltarea are probabilitatea unei succesiuni de ore de hazarduri ducând la formarea de organe ca cele ale ochiului, rinichiului, urechii… fiecăruia i se atribuie o şansă de 1 la 105 400!!
Evoluţia darwiniană pusă în discuţie
Aproape toate tradiţiile umane fac referire la fiinţe venite din cer. Viaţa a apărut aici pentru că a venit din spaţiu? Avem de-a face cu o intervenţie exoplanetară?
Teoria evoluţiei a fost un element determinat asupra formării conştiiţelor care au dus la crearea ideologiei din ultimele două secole, marxismul şi nazismul. Nazismul, de exemplu, miza pe evoluţionism deschis, prin păstrarea raselor favorizate în lupta pentru viaţă. Mussolini susţinea că pacea este ca o decadenţă nefavorabilă evoluţiei. Războiul reprezenta deci pentru omenire, prin opoziţie, ascesorul cel mai eficient către un stadiu superior.
În teoria evoluţionistă darwinistă se contrazic numeroase elemente:
– apariţia spontană a speciilor mamifere, a păsărilor, animalelor domestice.
– caracterul neschimbat al unor întregi familii de animale (reptile, insecte) sau vegetate.
– absenţa intermediarilor între speciile apropiate sălbatice şi domestice în aparenţă înrudite.
- absenţa de trunchiuri sălbatice identificate de specii de animale şi vegetate (evoluţioniştii cred că oamenii din neolitic au ştiut să anticipeze şi să transmită mai multe generaţii principiile selecţiei genetice pentru a ajunge la cereale de la specii sălbatice de graminee fără valoare nutritivă) etc.
Ipoteza unei intervenţii exterioare pe Terra, aducând aceste noi specii, permite de a răspunde la toate aceste întrebări puse de observaţia ştiinţifică. În Biblie se spune că elohimii, veniţi din cer, au considerat fiicele oamenilor frumoase şi că s-au căsătorit cu ele. Dar şi amerindienii sau dogonii fac referire la propriile lor origini cosmice etc.
A existat o evoluţie?
Revista National Geographic a publicat un articol în 1976, privind evoluţia care a dus la apariţia balenelor. Dominarea balenelor în lumea imenselor creaturi a început aparent acum 60 de milioane de ani, atunci când mamiferele patrupede cu păr s-au aventurat în apă în căutare de pradă sau de adăpost. De-a lungul anilor, s-au produs schimbări. Labele posterioare au dispărut, cele frontale s-au transformat în înotătoare, părul a cedat în locul unui strat gros şi delicat alb, nările s-au deplasat către înalţimea capului, labele s-au transformat în coadă, şi în această lume de apă, corpul a devenit enorm!!
George Gamow scria: « Câteva reptile luptând cu frigurile au început să dezvolte o metodă pentru a menţine căldura corpului lor. Producţia lor de căldură creştea atunci când se făcea frig şi pierderea de căldură a fost redusă atunci când solzii au devenit mai ascuţiţi, apoi aceştia au evoluat în blană. Transpiraţia era de asemenea o adaptare în scopul de a regla temperatura corpului, o şiretenie pentru a răci corpul, în caz de necesitate, trecând prin evaporarea apei. Accidental, tinerele reptile lingeau transpiraţia mamelor lor pentru a se hrăni.
Câteva glande ale transpiraţiei au început de a secreta un lichid din ce în ce mai bogat, care va deveni apoi lapte. Astfel tinerele din această primă generaţie de mamifere au avut cea mai bună plecare în viaţă. »
Recapitulaţia embrională
Iată o teorie care în viaţa dură continuă să facă valuri. Ea a fost formulată de profesorul Ernst Haeckel în sec. XIX, darwinist şi autor al legii recapitulaţiei embrionale potrivit căreia fetusul uman trece prin aceleaşi etape ca cel ale evoluţiei. Dintr-o celulă unică, el devine multicelular apoi ia forma unui peşte cu branhii apoi cea a unei maimuţe cu o coadă, pentru ca în fine să ajungă la stadiul uman. Dar când s-au cunoscut mai multe despre fetus, s-au observat alteraţii şi deformări pe care Haeckel le-a recunoscut, fiind condamnat de Universitatea din Iena. Cu toate astea, în mod ciudat, această teorie stupidă continuă să fie predată la milioane de studenţi.
Replică a craniului omului din Piltdown. Autor foto Anrie,ianuarie 2010, sursă Wikipedia.
Omul din Piltdown
Istoria ştiinţei datorează această mistificare lui Arthur Smith-Woodward, director al Muzeului britanic de istorie naturală din Londra, şi lui Charles Dawson, doctor în medicină şi paleantolog amator, care au afirmat că au descoperit un maxilar cu aspecte de maimuţe şi o parte de craniu de umanoid într-o carieră de nisip de la Piltdown, în Anglia. Maxilarul părea într-adevăr să fi aparţinut unei maimuţe, deşi nu conţinea dinţii mari pe care acest animal are în maxilarul său. Pe de altă parte era în întregime mare şi dădea aparenţa unei vârste foarte mari.
S-a gasit “veriga lipsă”?
Dupa 40 de ani de prezenţă a “omului lui Dawson” în muzee, s-a realizat că acest craniu nu avea decât 2000 de ani în loc de 500.000 ani cum se anunţase şi că maxilarul nu avea decât câteva zeci de ani şi fusese îmbătrânit (dinţii şlefuiţi) chimic apoi îngropat…
“Meteoritul” din Orgueil
O altă fraudă ştiinţifică a fost probabil elaborată ca reacţie la discursul lui Pasteur care s-a căznit să demonstreze imposibilitatea oricărei generaţii spontane, punând la zid teoria lui Darwin. Sau descoperit materiale organice într-un fragment de meteorit care un secol mai târziu, s-a dovedit că au fost introduse cu ajutorul unui liant, apoi încălzit pentru a imita efectele de la intrarea în atmosferă.
Judecata lui Scopes
Cu ocazia acestei judecăţi opozând evoluţioniştii şi creaţioniştii în 1925, s-a făcut apel la martorul dr. Henry Fairfield Osborn, paleontologul cel mai renumit din SUA, care a declarat că a fost descoperită proba existenţei unui om maimuţă vechi de un milion de ani din Nebraska. Verificările altor cercetători au dezvăluit, după ce comunitatea ştiinţifică internaţională i-a atribuit numele de Hesperopithecus haroldcookii acestei descoperiri istorice, că « proba » consta doar dintr-un dinte.
Apoi s-a descoperit încă unul, care provenea de la o specie dispărută de porc. Dr. Duane Gish, expert în fosile, s-a amuzat copios în legatură cu “fabuloasa” descoperire.
Pithecanthropus erectus
Sau « omul de Java » a fost descoperit în 1981 de Eugene Dubois, anatomist olandez, într-un strat al unui râu. Vestigiile (o calotă craniană aparţinând maimuţei şi un femur uman) au rămas ascunse timp de 30 ani de către descoperitor, care însă a pus la dispoziţie mulaje. Dar înainte de a muri, a dezvăluit lumii escrocheria : situl descoperirii osului era distanţat la 15 metri faţă de cel în care s-a descoperit calota craniană. Cu toate astea evoluţioniştii continua să menţină omul de Java în diagramele pedagocice privind evoluţia umană.
Australopitecul
Nimic nu este mai puţin sigur decât bipedia austrolopitecilor, al căror reprezentant celebrul este “Lucy”. Doar genunchiul său poate fi atribuit familiei umane. Danald Carl Jihanson afirmă că l-a descoperit la mai mulţi kilometri, în straturi şi mai vechi. Există multe controverse, privind caracteristicile de bipedie ale lui « Lucy ».
East Side Story
Această teorie emisă în 1981 Yves Coppens, unul dintre cei mai celebri paleontologi, se bazează pe adaptarea speciilor la condiţiile mediilor. Dar descoperirile din genetică nu permit de a se considera transmisibile adaptările unui individ descedenţei sale.
Ideea teoriei constă de fapt din a explica trecerea la mersul biped printr-o modificare climatică în Africa de est care a schimbat pădurile în savane.
Yves Coppens a recunoscut însă că recentele descoperiri a mai multor bipede (Abel şi Toumai) în resturi forestiere invalidează teoria sa.
A treia cale: intervenţionismul
Fiinţele umane ar fi procesul « geniilor în genetică », zeii Anunnaki, şi nu fructul unei evoluţii fortuite. Obiectivul: a crea un fel de « animal » în serviciul lor. Este o teză care se bazează pe ultimile cercetări în genetică şi pe lectura Bibliei şi a marilor mituri.
Mulţumesc mult minunatei vrăjitoare Morgana pentru că prin harul său special mi-a adus soţul înapoi din braţele unei femei din Polonia, periculoase, care i-a făcut cu adevărat farmece puternice şi magie neagră ca să-l despartă definitiv de mine. Sunt fericită acum, cea mai fericită femeie din lume ! Apelaţi cu maximă încredere la ea şi nu veţi regreta, vă asigur.
Jennifer, San Antonio, SUA
Soţia mea a fugit de acasă în urmă cu şase luni în Australia cu un bărbat căsătorit, care i-a sucit minţile. Norocul meu a fost faptul că am dat peste anunţul doamnei vrăjitoare Morgana şi graţie dânsei am reuşit să-mi salvez căsnicia. Ne-am împăcat şi acum este lângă mine. Mulţumesc mult.
În 1951, Henrietta Lacks de 31 ani, a suportat o prelevare la spitalul din Baltimore. Analizele au revelat un cancer de care ea va deceda 8 luni mai târziu. Dar ele au dezvăluit şi faptul că Henrietta avea celulele excepţionale pentru potenţialul lor de creştere.
După decesul său şi fără acordul acesteia, celulele sale au fost cultivate şi răspândite în lumea întreagă sub numele de “trunchiul Hela” .Ele au găsit multiple aplicaţii: cercetare, vaccin contra poliomelitei, terapii contra leucemiei, studii de cancer şi de viruşi, studiul sintezei proteinelor, măsurători privind nivelul de toxicităţi, de droguri şi de radiaţii etc. Celulele Hela au devenit pretutindeni un standard în materie de cultură de celule umane in vitro.
Astfel celulele Henriettei Lacks trăiesc astăzi şi sunt mult mai numeroase decât au fost vreodată celulele Henriettei Lacks atunci când era vie!
Există în centru Braziliei, la Congonhas do Campo o biserică în stil baroc reprezentând 12 profeţi sculptaţi în piatră care se găseşte în regiunea numită piatră de săpun sau steatită. Nimeni nu a putut cunoaşte vreodată motivul acestei alegeri, dispunerea şi semnificaţia statuilor celor 12 profeţi biblici (Abdias, Amos, Baruc, Daniel, Ezequiel, Naum, Habacuc, Isaias, Jeremias, Ioan, Jonas şi Oseias) care împodobeşte terasa bisericii.
Foto de Eric Gaba (Sting – fr:Sting), Wikipedia.
Aceste statui sunt opera unui personaj straniu: Aleijadinho, un sculptor celebru brazilian (1738-1814), alchimist şi vrăjitor care se spunea că era iluminat, dar mai ales infirm şi nu poseda decât cioturi în loc de braţe şi picioare.
Dar în pofida handicapului său sever, a sculptat între 1796 şi 1804 pe aceşti 12 profeţi pe terasa bisericii Bon Jesus de Matosinhos de Congonhas do Campo fără ca nimeni să înţeleagă motivaţiile sale.
Aceste statui sunt fascinate şi par să ne indice piste, direcţii şi sugerează un mesaj codat.
Este clar că statuile vorbesc şi doresc să spună lucruri… Numeroşi alchimişti au sperat să rezolve această enigmă, însă au eşuat.
Dezordinea aparentă a statuilor ascunde un ordin secret, iar observându-le poţi trage câteva indicii preţioase: există 12 statui precum numărul constelaţiilor din zodiac, una dintre ele arată spre constelaţia Orion şi ele ocupă un volum de spaţiu în trei dimensiuni în funcţie de poziţia lor pe diferite laturi ale bisericii. Totul indică deci că Aleijadinho ne arată, de fapt, o hartă a cerului.
Trupe paramilitare și o brigadă de infanterie din divizia 25 din Alaska a Armatei SUA au efectuat, în 24 februarie 2017, exerciții militare în cadrul programului Spartan Pegasus în Antarctica.
captura foto youtube
Se pare că la un moment dat, soldații ar fi atins zona unde se găsesc camuflate sub zăpadă piramide necunoscute și chiar ar fi găsit și o intrare în aceste monumente străvechi și misterioase, urme ale uneia alte civilizații.
Unele descoperiri surprinzătoare, extraordinare și misterioase, vin să demonstreze despre cât de puține lucruri știm, de fapt, despre trecutul planetei pe care locuim.
Recent, s-a întâmplat o asemenea minune, după ce o geodă (o rocă de formă sferică sau alungită, care conține în interiorul său o scobitură cu cristale dispuse cu vârful spre interior) s-a spart și a lăsat să se vadă un inel straniu prelucrat, intact!
sursa foto youtube
Geoda cu pricina are o vechime estimată la 200 de milioane de ani! Ea face parte acum din așa-zisele artefacte imposibile, adică ceva care nu ar fi trebuit să fi existat vreodată, conform științei actuale. A fost descoperită de un geolog amator, Mike Walters, care a anunțat acest eveniment printr-un mail lumii întregi.
Inelul, confecționat dintr-un material necunoscut pe Terra, a fost însă imediat vândut unui colecționar particular necunoscut publicului.
De unde vine acest artefact misterios? Cui a aparținut? A fost confecționat de altă civilizație înaintată care ar fi existat pe Terra? Este o altă dovadă că nu suntem singuri și că că știința actuală, probabil, poartă reminescențele alteia, infinit mai veche și avansată decât a noastră?
Un ozn bizar a fot surprins pe o cameră de filmat în octombrie 2018 în Quebec, Canada. Acesta își schimba culorile și avea o formă absolut neobișnuită.
Oamenii de știință găsesc permanent dovezi are locuirii continentului înghețat, Antarctica, în trecutul îndepărtat. Recent, au descoperit în stîncile muntelui Whitmore din Antarctica scheletul fosilizat al unui umanoid mic.
La 18 octombrie 2017, la 6,6 km de insula Noua Providență, nu departe de Florida, în apele oceanului, au fost descoperite două piramide.
În trecut, regiunea a fost locuită de mayași și de azteci.Cele două piramide nu sunt asemănătoare. Una are o structură perfectă cu trei laturi. Cealaltă este însă foarte asemănătoare cu piramidele mayașe care se găsesc în Mexic.
Partea uimitoare a acestei descoperiri de senzație o reprezintă faptul că piramidele ar avea o vechime de 50-100 de milioane de ani, ceea ce le face să fie considerate dret cele mai vechi structuri artificiale de pe Pământ.
Dar cine le-a construit? O civilizație extraterestră? Sau o altă civilizație umană avansată dar acum dispărută?
Deși nu se găsesc în apă adâncă, abia acum a ieșit la lumină locația acestor piramide misterioase, care nu au fost explorate încă de către om.
Oamenii de știință rămân de multe ori stupefiați atunci când găsesc lucruri care, practic, nu ar fi trebuit să existe! Dar ele ne sfidează logica și sunt reale, ridicând un mare semn de întrebare despre cunoștințele noastre actuale.
foto captură de ecran youtube
În 2008, arheologii chinezi au fost uimiți să găsească un ceas elvețian într-un mormânt din timpul dinastiei Ming (sec. 15-16) din Shangsi, sudul Chinei, când nu părea să fi fost deschis niciodată de la înmormântarea ocupantului său.
Mormântul a fost sigilat timp de aproape 400 de ani. Cînd a fost deschis, erau prezenți foarte mulți arheologi și jurnaliști chinezi.
“Când am încercat să scoatem pământul din jurul sicriului, o bucată de nisip a căzut cu un zgomot metalic „, a declarat Jiang Yanyu, fostul curator al Muzeului Regiunii Autonome Guangxi, potrivit comunicatelor de presă, inclusiv un articol din Daily Mail). „Am luat obiectul și am realizat că era un inel. După curățare, am descoperit, în mod surprinzător, că inelul era de fapt un ceas în miniatură”.
Ceasul în miniatură, sub forma unui inel, ar data de mai puțin de o sută de ani. A fost gravat în piatră și indică ora 10:06 pe cadran. Pe spatele ceasului, este gravat cuvântul „elvețian”. Dinastia Ming cunoștea deja ceasornicărie, dar asta nu poate explica de ce acest ceas are un aspect atât de modern și cuvântul „elvețian” este gravat pe spate.
Arheologii nu sunt implicați sau bănuiți de vreo escrocherie deoarece au fost filmați de doi jurnaliști care se aflau prezenți la fața locului în scopul de a face un documentar când au făcut descoperirea ciudată.
Excavațiile au fost suspendate, iar cercetătorii așteaptă în prezent sosirea experților de la Beijing pentru a-i ajuta să descopere acest mister îngrijorător.
Oare avem de-a face cu o evidență a unei călătorii în timp? Deocamdată, pare singura ipoteză care se poate lua în calcul.
În urmă cu 8.200 de mii de ani, în Norvegia a avut loc o scufundare de pământ teribilă a coastelor care a măturat pur și simplu Doggerland, un ansamblu de insule nu foarte înalte care acum se găsesc sub marea Nordului (unde formează banchiza Dogger Bank).
Locația banchizei Dogger bank.Foto NASA NorthSea, sursă Wikipedia.
Ea se află la jumătate sudică a actualei mări a Nordului care lega Marea Britanie de restul Europei în timpul glaciațiunilor cuaternale. Potrivit profesorului Jon Hill, membru al echipei de cercetători care a analizat problema, formaidabilul tsunami care s-a declanșat în urma acestui eveniment a acoperit complet aceste insule, cel mai probabil cu consecințe catastrofale pentru oamenii care trăiau acolo.
Nu există însă dovezi clare că aceste insule au fost locuite. Punctul lor cel mai înalt era la numai 5 metri deasupra nivelului mării.
Acest tsunami a cauzat două sau trei alunecări de teren pe coasta norvegiană de la Storegga (nume care semnifică în norvegină “marea bordură”). Aproximativ 3000 km cubi de sedimente s-au prăbușit brusc în mare, ceea ce este de aproximativ 300 de ori mai mare decât volumul de sedimente depozitate anual în oceane de către toate râurile planetei.
Este vorba despre cae mai mare alunecare de pământ pe care a cunoscut-o Europa vreodată! Alunecările succesive s-au produs în marea Norvegiei la 100 de km nord-vest de Molde.
Ulterior, primul tsunami care s-a format s-a propagat la sute de kilometri și a lovit coasta a ceea ce este acum Marea Britanie, înecând zonele de coastă și satele. Al doilea tzunami a fost destul de mare și devastator, provocând un val remarcabil.
Două situri arheologice scoțiene care datează din perioada mezolitică sunt îngropate sub un strat de pietriș, probabil depozitate de un val uriaș. Datarea lor cu carbon a demonstrat că au fost îngropate în același timp.
Două axe au fost descoperite anterior în partea de jos a mării, în apropierea coastei engleze. Mai recent, acestea datează din perioada neolitică, ceea ce sugerează că această zonă, cunoscută acum sub numele de bancul Brown, a rămas deasupra apei și a fost locuit după tsunami-ul care a avut loc în Mezolitic.
Mulţumesc mult doamnei vrăjitoare Morgana pentru că prin harul ei deosebit mi-a adus soţul înapoi care fugise în Mexic cu o femeie care lucrează recepționeră într-un hotel, după câte am înţeles. Tipa asta i-a făcut farmece puternice cu magia voodoo ca să mi-l răpească şi să ne despartă. Apelaţi cu încredere la doamna Morgana şi vă asigur că nu veţi regreta nicio clipă.
Anan, Buenos Aires, Argentina
Soţia mea a fugit de acasă cu un om de afaceri, ceea ce mi-a provocat un adevărat şoc. Norocul mi-a surâs totuşi după ce am apelat la doamna vrăjitoare Morgana şi graţie acesteia am reuşit să-mi salvez căsnicia. Mulţumesc enorm Reginei Magiei Negre care a făcut minuni cu ritualurile sale şi ţin expres să o recomand tuturor celor care au probleme de genul meu.
Fabrizio, Los Angeles, SUA
Doamna vrăjitoare Morgana a rezolvat cazul meu cu succes. Soţia mea avea făcute farmece şi blesteme, ceea ce a făcut-o să se îndepărteze mult timp de mine şi să mă trădeze cu altul, un mexican căsătorit. Mulţumesc mult, pentru că m-a scăpat de această pacoste. Nu ştiu nici acum ce m-aş fi făcut fără ajutorul dumneavoastră imens, stimată doamnă!
În această perioadă veţi petrece momente agreabile în familie şi aventurile sentimentale se vor înmulţi pentru cei mai curajoşi. Încercaţi în afaceri, momentul este favorabil.
Şeful mizează pe slăbiciunile dvs. (în special supunerea) şi vă dă noi sarcini, greu de refuzat. Are mare încredere în modul în care vă veţi descurca. Vă simţiţi însă dezorientat şi neputincios în faţa unui părinte.
Taur (21 Aprilie – 21 Mai)
Nu vă puteţi lipsi de o persoană dragă, care vă înflăcărează enorm. Va trebui însă să luaţi o decizie importantă în ceea ce o priveşte. Probabil, viitorul îl veţi pune la cale împreună.
Aveţi noroc la bani. La serviciu, veţi primi o ofertă neaşteptată şi motivantă. Vă propuneţi noi obiective. În familie, beneficiaţi de momente confortabile şi de înţelegere. Fiţi mai egoist şi rezistaţi în faţa solicitărilor sociale.
Gemeni (22 Mai – 21 Iunie)
Veţi întâlni o persoană care va şti să vă aducă fericirea. Unele bârfe despre cuplul dvs. vă vor indispune. Dar veţi trece peste obstacole cu succes, căci partenerul vă susţine necondiţionat.
Situaţia dvs. financiară se va ameliora şi se va stabiliza. Veţi primi mai multe propuneri interesante din partea şefului dvs. şi ar fi bine să le analizaţi cu atenţie. Noi perspective se arată la orizont.
Rac (22 Iunie – 22 Iulie)
Deşi vă lipseşte fantezia, viaţa dvs. amoroasă este minunată, la cote înalte. Ştiţi să gestionaţi unele probleme majore şi tensiunile grave şi să vă calmaţi partenerul. Dar nu vă ambalaţi prea repede.
La serviciu, multă agitaţie în viaţa profesională. Se schimbă structurile şi asta vă va obliga să vă adaptaţi. Există însă şi destule motivaţii, nu vă îngrijoraţi.
Leu (23 Iulie – 23 August)
Astrele vă conferă o mare poftă de a iubi şi de a fi iubit. Daţi o mare importanţă legăturilor afective. Dar respectaţi dorinţele fiinţei pe care o iubiţi. Nu vă hazardaţi să faceţi un împrumut bancar.
Atenţie, cineva va putea pune în pericol proiectele dvs. profesionale şi s-ar putea să fiţi obligat să vă schimbaţi planurile. Partenerul pretinde o mai mare atenţie, se simte neglijat.
Fecioară (23 August – 23 Septembrie)
Vă simţiţi prea mult singur şi gândurile negre vă apasă şi crează o presiune periculoasă asupra acţiunilor dvs. Nu le daţi prea mare importanţă. Luaţi-vă însă toate precauţiile pentru a vă proteja casa şi averea.
Veţi putea avea satisfacţii materiale şi profesionale. Merită să încercaţi totuşi o schimbare. Izolarea nu vă poate ajuta prea mult, evitaţi-o. Partenerul vă stă alături.
Balanţă (24 Septembrie – 23 Octombrie)
Puteţi să vă relansaţi viaţa sentimentală. Este ceea ce aşteaptă şi partenerul dvs. Sunteţi plin de romantism şi echilibrat, analitic. Investiţiile vor fi favorizate în această perioadă.
Veţi face dovada unei mari constanţe la locul de muncă şi aveţi capacitatea de a trece peste toate obstacolele. Mai ales că anturajul vă susţine şi admiră. Ca şi partenerul.
Scorpion (24 Octombrie – 22 noiembrie)
Treceţi prin momente extrem de încordate cu partenerul, care se simte frustrat şi solicită o schimbare (pe care însă nu o doriţi). Ar fi bine să fiţi mai docil şi atent la nevoile celuilalt, precaut.
Munciţi din ce în ce mai mult şi mai eficient, însă vă întâlniţi des cu invidia şi obstacolele colegilor. Evitaţi o ceartă sau o acţiune de răzbunare, pentru moment.
Săgetător (23 Noiembrie – 21 Decembrie)
Dacă veţi continua să vă arătaţi la fel de exigent cu partenerul dvs., va trebui să vă aşteptaţi la adevărate furtuni în viaţa dvs. de cuplu. Renunţaţi, formal măcar, la ambiţii de autoritate.
Prudenţa s-ar impune însă şi pe planul gestionării financiare. Nu aruncaţi banii pe fereastră. Rezolvaţi-vă cu fermitate problemele de la locul de muncă şi nu veţi mai primi critici. Şeful vă vede cu ochi buni.
Capricorn (22 Decembrie – 20 Ianuarie)
Credeţi că aţi rezolvat în sfârşit problemele din cuplul dvs., şi vă consideraţi a fi la adăpost de surprizele neplăcute. Din nefericire, veţi descoperi că partenerul dvs. este abil şi crud.
Nu fiţi prea optimist şi păstraţi-vă banii. Inteligenţa dvs. şi spiritul realităţii vor duce la rezolvarea unor probleme importante pe plan profesional. Dispuneţi de o mare rezistenţă la eforturi şi critici. Veţi traversa o criză în familie.
Vărsător (21 Ianuarie – 19 Februarie)
Atenţie la climatul sentimental foarte conflictual! Evitaţi cu delicateţe disputele şi gelozia şi concentraţi-vă pe tandreţe şi satisfacerea exigenţelor partenerului. Nu fiţi imprudent cu cuvintele pe care i le adresaţi.
Astrele par să vă ajute în realizarea proiectelor de la serviciu. Viitorul dvs. se arată promiţător. Nu fiţi avocatul diavolului pentru un prieten sau coleg.
Peşti (20 Februarie – 20 Martie)
Există multă monotonie în viaţa dvs. sentimentală, ceea ce nu vă satisface. Plănuiţi o schimbare esenţială. Dar partenerul este pregătit? Mizaţi pe prudenţă, mai mult decât oricând, pe termen lung financiar. Nu faceţi niciun credit. Atenţie să nu pierdeţi măsura la serviciu tocmai cu şeful dvs. Fiţi calm şi dispus la un mic compromis de dragul continuităţii.
Oare cine ar fi putut construi în trecutul îndepărtat această structură uimitoare, templul hindus Kailasa de la Ellora, Maharashtra din India,o adevărată minune a lumii?
Sursă foto: Wikipedia
captura foto youtube
De ce este atât de specială această construcţie antică construită probabil de o civilizaţie necunoscută sau chiar de extratereştrii? Templul nu a fost construit prin adăugarea de blocuri de piatră, ci un întreg munte a fost sculptat pentru a se realiza acest templu minunat.
Este unic în lume. Nicăieri nu a mai fost tăiat un munte pentru a se construi un edificiu atât de enigmatic!
Stânca a fost tăiată din faţă şi sculptată. În mod normal, se presupunea tăierea crestei muntelui până a se ajunge la structura dorită… Este un mister profund chiar şi această modalitate aleasă pentru construirea templului, tehnica numită monolit cut-out..
Istoricii şi arheologii sunt confuzi din cauza cantităţii mare de piatră care a fost eliminată pentru a se realiza acest templu fascinant. Se preconizează că au fost scobite peste 400.000 de tone de stâncă, ceea ce presupune că durata muncii umane incredibile s-a întins pe câteva secole! Perfecţiunea inginerească îţi taie pur şi simplu răsuflarea.
Cine l-a construit? Când şi de ce? Spre deosebire de alte temple, cel de la Kallasa este vizibil din aer! Sare repede în evidenţă!
A fost oare proiectat pentru ca aviatorii să-l vadă cumva din aer, asemeni liniilor de la Nazca din Peru? De sus, templul arată semnul unui X uriaş! Care să fie misterul? Era un semn pentru aviatorii antici sau pentru altcineva? Pentru extratereştri?
Sunt părăsită şi simt că viaţa mea s-a terminat definitiv, prieteni. De peste un an soţul meu actual este în contact cu fosta lui soţie care este prima lui dragoste și la care văd că nu a renunţat, deşi mi-a promis solemn.
Au fost aproape din luna ianuarie şi a preferat să taie toate legăturile cu mine. I-am spus că îmi place foarte mult, dar o alegere pe această femeie şi nu pe mine, din păcate.
Recent, mi-a trimis un mesaj cum că o preferă pe ea şi m-a rănit profund. Chiar dacă într-adevăr mă mai iubește nu simt, este pustiu în jurul meu.
Relaţia lui cu fosta soţie s-a complicat peste măsură. Se va termina rău pentru noi? Îl iubesc mult, dar am vreo şansă să rămân cu el? Ce să fac? Am farmece făcute? Dar el? Salvaţi-mă, doamnă Maria Câmpina, că doar sunteţi Regina Magiei Albe din România!
Agneta, Stockholm, Suedia
copyright Maria Campina
Lucrurile se vor aranja aşa cum vrei tu după ce îl voi scăpa de farmecele pe care i le-a făcut ea.
Trebuie să ai puţină răbdare şi să laşi totul în seama harului meu. Sună-mă ca să-ţi spun însă ce trebuie să faci tu înainte de a începe lucrarea de alungat vrăjile care sunt făcute asupra lui.
Toate mergeau excelent apoi dezastrul, iată ce am păţit. Viaţa îţi dă de multe ori un şut în fund când nică măcar nu te aştepţi.
Îl consideram cel mai bun iubit din lume, am fost foarte bine împreună, începusem să facem planuri, eram acasă împreună, în concediu etc., dar a venit trădarea lui fără margini.
Şi am plâns asemeni lui Claire Danes într-un film care ne plăcea foarte mult. Nu credeam că voi ajunge şi eu în situaţia aceasta.
Fostul meu iubit a plecat fără să-mi spună măcar adio! A dispărut pur şi simplu… deşi totul mergea bine. Într-o noapte mi-a zis că se duce să cumpere ţigări şi nu i-a mai păsat de mine.
Ce să fac? I-a făcut cineva vrăji? Sunt oare blestemată?
Amanda, Seattle, SUA
foto: copyright Segra Media
Iubitul te-a părăsit pentru că avea pe alta, o femeie rea şi care te invidia mult, din anturajul tău. Da, chiar i-a făcut vrăji! Nu dispera, nu este jumătatea ta şi nu va reveni la tine. Dar dacă vrei să-ţi fac un ritual de protecţie, pot. Sună-mă ca să ştiu ce vei vrea în continuare. Nu ai blesteme făcute!
Acest website foloseste cookie-uri proprii si ale tertilor pentru a furniza vizitatorilor o experienta mult mai buna de navigare si servicii adaptate nevoilor si interesului fiecaruia. AcceptăRespingeCitește mai mult
Politică de cookie-uri
Privacy Overview
This website uses cookies to improve your experience while you navigate through the website. Out of these cookies, the cookies that are categorized as necessary are stored on your browser as they are essential for the working of basic functionalities of the website. We also use third-party cookies that help us analyze and understand how you use this website. These cookies will be stored in your browser only with your consent. You also have the option to opt-out of these cookies. But opting out of some of these cookies may have an effect on your browsing experience.
Necessary cookies are absolutely essential for the website to function properly. This category only includes cookies that ensures basic functionalities and security features of the website. These cookies do not store any personal information.
Any cookies that may not be particularly necessary for the website to function and is used specifically to collect user personal data via analytics, ads, other embedded contents are termed as non-necessary cookies. It is mandatory to procure user consent prior to running these cookies on your website.
