În sudul Italiei în regiunea Puglia, în apropiere de Bari se găseşte un edificiu cu adevărat remarcabil, numit Castel de Monte, un castel medieval situat pe dealul Murge şi chiar în mijlocul câmpiei, care este vizibil de la câţiva kilometri distanţă. A fost ridicat din ordinul lui Frederick al II-lea de Hohenstaufen, în jurul anului 1240, reprezentând un centru de control al teritoriului şi un simbol al puterii, ceea ce a amplificat aura lui de mister.
Nu avea nicio funcţie militară deoarece se află în plină câmpie, pe un deal descopeit şi nu reprezintă un punct strategic, nu a fost folosit ca cetate! În plus, fantele lui sunt prea strâmte pentru a fi fost folosite şi nu există niciun amplasament pentru garnizoane de soldaţi, bucătărie şi tot ceea ce ar trebui pentru a deservi o fortăreaţă.
Oamenii de ştiinţă cred că mărimea acestei clădiri misterioase şi trăsăturile care o compun sunt ca o sinteză ale cunoştinţelor matematice şi astronomice ale epocii. Se pare că Frederick al II-lea nu l-a amplasat la întâmplare în acest loc. Castelul este situat la jumătatea distanţei dintre catedrala de la Chartres şi Marea Piramidă, pe aceeaşi axă şi având în vedere că acesta este cel mai recent monument dintre cele trei, locaţia lui a fost aleasă în mod intenţionat.
În plus, există o figură simbolică puternică de opt recurente de-a lungul castelului. Planul edificiului este octogonal şi comportă opt turnuri, şi ele de o formă octogonală.
Ferestrele dau spre o curte interioară octogonală, cu un bazin în centru de opt laturi. În interiorul şi exteriorul castelului se găsesc statui reprezentând flori grupate mrereu în grupuri de câte opt, ale căror petale sunt tot de opt la fiecare!
Există, de asemenea, similitudini cu catedrala din Chatres în termeni de proporţie cât şi cu Marea Piramidă. Ce legătură misterioasă există oare între aceste trei monumente? Oamenii de ştiinţă cred că unele părţi ale castelului au fost calculate în colţi egipteni.
Recent recunoscut ca fiind unul dintre cele mai avansate observatoare astronomice din acele timpuri, este posibil ca de la acest castel să se poată observa toate constelaţiile vizibile ale cerului în toate sezoanele. Echinocţiile şi solstiţiile sunt, de asemenea, indicate prin jocul de umbre în curte şi în diferitele săli ale castelului.
Sălile castelului, despărţite prin urme trasate între vârfurile a două octagoane concentrice, iau forma unor trapeze.
De două ori pe an, la 8 aprilie şi la 8 octombrie, soarele trece prin ferestre pentru a ilumina o sală unde există o pictură reprezentând o metaforă despre care se crede că este ferilizarea pământului de către soare.
Uşa din faţă a casatelului este decorată cu două scuplturi de lei de o parte şi de alta a sa. Cel din stânga priveşte la dreapta şi cel din dreapta priveşte la stânga. Privirile lor fixează spre orizont locaţia răsăritului soarelui în timpul celor două solstiţii.
Dar cercetătorii sunt intrigaţi de multe alte mistere, cum ar fi reprezentarea lui Baphomet cu mai multe chei la anumite săli. Clădirea aceasta are multe mistere ale căror sensuri ne scapă. Însuşi Frederick al II-lea a fost un personaj extrem de controversat în epoca lui. Papa Grigore al XI-lea l-a caracterizat ca pe un antichrist, Stupor Mondi, adică uimitorul lumii, considerându-l transformatorul lucrurilor. Împăratul Frederick al II-lea a scris o carte despre şoimi, care a avut o oarecare răspândire datorită interesului manifestat de oamenii din acea vreme faţă de acest sport nobil.
El a făcut o impresie profundă contemporanilor lui. În politică, marele monarh a fost duşmanul înrăit al marilor vasali italieni. Era aşa de preţuit încât la un moment dat, chiar se aştepta revenirea sa după ce murise! Suveranul era foarte erudit (ceea ce era foarte rar în acea perioadă), vorbea curent şase limbi (latină, greacă, normandă, siciliană, arabă şi germană), era fascinat de ştiinţe şi primea curent la curtea lui numeroşi savanţi din lumea întreagă, cât şi alchimişti sau poeţi. A fost educat de un medic arab şi a trăit în special în Sicilia, unde Papa l-a acuzat, nu fără motiv, de a avea un harem.
A reuşit să fie excomunicat de două ori şi a condus a şasea cruciadă, cu forţe simbolice de 3.000 de oameni şi fără a vărsa un strop de sânge, a reuşit să-şi facă prieten pe duşmanul lui, sultanul Al Kamel care a redat Ierusalimul pentru zece ani creştinilor, prin Tratatul de la Jaffa. A devenit regele Oraşului Sfânt în 1229.
A fost fascinat de cultura arabă şi a avut o mare deschidere faţă de artiştii şi savanţii cu care era contemporan. Scopul lui era de a reconcilia Occidentul cu Orientul şi aproape a reuşit dar a fost chemat de urgenţă în Italia.părăsind definitiv Asia.
Vă priviţi viitorul sentimental cu mult optimism şi chiar aveţi şanse să găsiţi ceea ce căutaţi. Mai ales că banii nu vă lipsesc şi nici norocul.
Dar optimismul dvs. se manifestă şi în activitatea de zi cu zi. Sunteţi vigilent, eficient şi susţinut de şefi şi de anturaj. Faceţi proba încrederii şi succesul nu vă va ocoli. În familie, vă bucuraţi de atenţie şi de preţuire.
Astrele vă protejează în iubire, aşa încât trebuie să profitaţi. Veţi avea o întâlnire importantă, care v-ar putea destabiliza puţin. Vă bucuraţi de elanuri sentimentale şi de succes financiar.
La serviciu, veţi dispune de un aliat neaşteptat şi vă veţi consolida situaţia. Trebuie să aveţi însă mai multă răbdare. Vă plictisiţi cam repede şi riscaţi să faceţi multe greşeli. Nu tentaţi unor tentaţii… Vă paşte un conflict.
Cu mult curaj, pulverizaţi toate obstacolele care v-ar putea despărţi de persoana iubită. Iubiţi intens şi fără complexe. Gestionaţi cu multă eficacitate banii şi prietenii şi vă bucuraţi de multe favoruri.
Evitaţi să vă băgaţi în prea multe afaceri, pentru că riscaţi să le încurcaţi. Fiţi mai atent la detalii. Partenerul este puţin cam supărat pe dvs. şi ar fi bine să vă gândiţi mai mult la asta.
Succesele dvs. sentimentale vor creşte în această perioadă. Seduceţi uşor şi aveţi mult umor. Comunicaţi eficient. Dar vă creaţi şi multe antipatii.
Vă complicaţi viaţa pe plan profesional şi aveţi câţiva rivali declaraţi. Nu-i atacaţi, dar fiţi mereu pe fază. Arătaţi-vă cât mai înţelegător cu putinţă şi mai ales nu abuzaţi de autoritatea dvs.
Trăiţi multe momente de tandreţe şi de complicitate, în principal dacă sunteţi căsătorit. Iubirea este acum în centrul preocupărilor dvs. Profitaţi de libertate. Puteţi face nişte tranzacţii financiare reuşite.
La serviciu, fiţi însă vigilent, căci un conflict ar putea izbucni cu unul dintre superiorii dvs. Nimic serios, dar nu-l neglijaţi. Atenţie şi la partener, care s-a cam îndepărtat de dvs.
Nu este cazul să aspiraţi la armonie sentimentală! Nu în această lună! Iubiţi tensiunile în cuplu însă faceţi apoi toate eforturile pentru a linişti situaţia. O mică călătorie ar fi totuşi utilă pentru descreţirea frunţilor…
Organizaţi-vă mai bine eforturile la locul de muncă. Şefii vă urmăresc îndeaproape şi plănuiesc o avansare, o stimulare necesară şi meritată de dvs. În familie,s sunteţi constructiv şi foarte activ.
Sunteţi fidel, creativ, înţelegător şi plin de iubire. Trăiţi mari momente de înplinire pe plan sentimental şi vă bucuraţi din plin de viaţă. În cuplu, domneşte armonia.
Aveţi tot ce trebuie pentru a fi apreciat la locul de muncă iar şeful dvs. vă apreciază enorm. Se plănuieşte o schimbare indispensabilă activităţii dvs., din care veţi avea numai de câştigat. În familie, sunteţi preţuit.
Nimic mai rău decât momentele de intimitate pentru a vă deschide inima! Simţiţi nevoia de a vă apropia de partener însă resimţiţi răceala acestuia. Totuşi, nu cedaţi.
La serviciu, este momentul de a vă pune lucrurile la punct. Urmăriţi o schimbare esenţială şi vreţi un alt loc de muncă. Probleme de sănătate cu un membru din familie. Griji şi temeri. Partenerul nu pare să vă înţeleagă.
O decepţie sentimentală nu ar fi imposibilă. Dar acest eveniment nu va căpăta proporţii exagerate. Vă găsiţi rapid echilibrul psihic graţie astrelor. Problemele financiare nu vă lasă în pace. Căutaţi un ajutor.
Vă simţiţi mai sigur pe sine şi gata de a înfrunta orice proiect fabulos. Totuşi, aveţi duşmani şi aceştia nu stau. Aveţi grijă! Partenerul pretinde mai multă dragoste şi atenţie din partea dvs.
O întâlnire cu o persoană iubită vă pune pe jar şi vă destabilizează. Alergaţi după senzaţii tari. Aveţi unele probleme cu banii şi încercaţi diferite rezolvări.
Vă gândiţi mult la viitorul dvs. profesional şi la carieră. Dar anturajul nu vă prea ajută sau nu vă înţelege perfect. Comunicaţi mai eficient şi înteţiţi-vă contractele. Partenerul vă susţine. În familie, totul merge bine.
Ocaziile de a trăi o aventură vor fi numeroase în această perioadă. Rezistaţi cu greu tentaţiilor devastatoare. Dacă cedaţi, culpabilitatea riscă să vă destabilizeze puţin. Pe plan financiar, nu aveţi probleme.
Şeful vă apreciază şi vă propune ceva de nerefuzat. Vă bucuraţi de stima sa şi a colectivului, însă şi de a familiei. Vor exista totuşi unele tensiuni, care se vor rezolva în mod fericit.
Sunteţi plin de pasiune şi parcă dezlănţuit. Iubirea vă invadează şi vă dedicaţi ei cu trup şi suflet. Este o adevărată explozie de sentimente!
La serviciu, lucrurile se complică şi trebuie să fiţi pregătit pentru orice fel de schimbare. Nu vă judecaţi prea aspru şefii. Abţineţi-vă de la critici şi sugestii. Fiţi atent însă la detalii.
La o adâncime de 100 de metri în craterul Patomskiy, oamenii de ştiinţă ruşi au făcut o senzaţională descoperire: un cilindru elipsoidal uriaş, de 600 de metri, provenit probabil de la prăbuşirea unei nave extraterestre. Sau poate fi vorba chiar de navă în-sine!
Se spune că în jurul craterului există semne de radiaţii. Prăbuşirea navei ar fi avut loc 1908, odată cu fenomenul Tunguska.
Oamenii de ştiinţă ruşi au demonstrat că nu este vorba de resturile unui meteorit sau asteroid ca urmare a unui impact cu solul planetei noastre.
https://www.youtube.com/watch?v=ZnWN31z6RKg
În 1915, s-a declarat o epidemie ciudată la nivel mondial, în special în Europa și America. Pacienții prezentau simptome neliniştitoare: sufereau de febră mare, aveau dureri de cap intense şi vederea li se înceţoşa. Sau aveau tulburări dramatice ale stării de spirit și somnului. În timp ce unii deveneau violenţi şi impulsivi, alții prezentau o stranie stare de comă şi de letargie.
Persoanele atinse de această boală în forma sa severă aveau aspectul de zombi: faţa lipsită de orice expresie, mișcările lente și dezordonate. Noţiunile de timp și spațiu le erau grav afectate. Rătăceau fără țintă și se loveau de obstacole. Unele descriau un cerc, continuu, până-şi pierdeau echilibrul.
Boala îi intriga pe medicii care se luptau să o explice. În 1917, doi neurologi au ajuns însă să înțeleagă această boală. Primul era francez și se numea Jean-René Cruchet (1875-1959), celălalt era un austriac pe nume Constantin Von Economo (1876-1931). Boala care a făcut să-şi reducă victimele la starea de zombi este encefalita letargică, o afecţiune neurologică similară cu Parkinson. Este o boală virală provocată de un virus similar cu virusul herpes.
De asemenea, este desemnată prin termenul „boala lui Von Economo- Cruchet” sau „boala somnului european”.
La apogeul epidemiei, encefalita letargică a omorât 5 milioane de oameni. Camerele de așteptare ale medicilor arătau ca nişte scene suprarealiste: bolnavi apatici, dezorientaţi, pradă comportamentului irațional, care îşi așteaptau rândul.
O treime dintre pacienţi au murit repede după debutul primelor simptomelor. Alții au supraviețuit, dar au păstrat sechele ireversibile: tulburări al orientării și memoriei, tremurat, probleme cu somnul.
În 1926, epidemia s-a oprit brusc! Nici astăzi nu este îndeajuns de cunoscută.
Conform istoricului Laurie Winn Carlson, vânătoarea vrăjitoarelor practicată în Noua Anglie în 1690 şi care a dus la faimosul proces al vrăjitoarelor din Salem, a avut ca punct de plecare cazuri de encefalită letargică.
Donald Trump, președintele ales al SUA, atribuie disensiunile recente cu Moscova „vânătorii de vrăjitoare” din cauza anchetei pe care o desfășoară FBI privind alegerile prezidențiale din 2016.
El a declarat: „Relațiile noastre cu Rusia nu au fost NICIODATĂ atât de rele de atâția ani datorită stupidității SUA și acum, vânătorii de vrăjitoare”, a scris pe Twitter, rețeaua socială americană, Donald J. Trump.
Matilda este o pisică celebră. Motivul? Matilda suferă de o boală rară, care face să arate ca un extraterestru …!
Deși la prima vedere, am putea crede că imagini cu această pisică sunt retuşate în montaje grotești realizate cu Photoshop, nu este adevărat. Pisica Matilda are de fapt doi ochi mari şi negri, care-i dau un aspect extraterestru, deoarece suferă de luxația cristalinului.
Cu toate acestea, particularitate sa ciudată este cauzată de o boală rară cunoscută sub numele de dislocarea cristalinului, o deplasare completă a obiectivului din poziția sa normală, adică în spatele irisului. În ciuda bolii, medicii veterinari au spus că Matilda nu suferea, era sănătoasă, dar din păcate, viziunea ei se încețoșează pe zi ce trece.
O filmare efectuată la 15 octombrie 2013 la orele 19:36 în comuna San Miguel en Santiago din Chile de Franco Jimenez prezintă sunete stranii şi intermitente, cu adevărat terifiante şi care-ţi dau fiori reci.
Din păcate, nimeni nu le poate explica! Orice presupunere este utilă… Despre ce poate fi vorba?
Berbec (21 Martie – 20 Aprilie)
Sunteți mai afectiv ca niciodată. Vă simțiți dominat de o tensiune uriașă, grație astrelor. Aveți sentimentul de a nu fi înțeles. Aveți mare nevoie de tandrețe și de încredere.
În această periodă puteți realiza operasții financiare importante, iar oportunitățile vă vor stimula. La serviciu, dați dovadă de creație. Vă bucurați de sprijinul colectivului. Cel mai bine vă simțiți în mijlocul familiei.
Viața dvs. de familie este poate mult prea liniștită, nimic nu duce la vreun conflict. Vă veți simți însă foarte atras de o persoană de sex opus.
Nu cheltuiți mult și, în general, sunteți foarte precaut cu banii. În schimb, multe proiecte vor muri în mintea dvs., pentru că vă lipsește curajul de a le pune în aplicare. Unii dintre voi se vor decide chiar de a nu mai fuma. Partenerul dorește o schimbare, pe care o consideră necesară.
Aveți mari șanse să întâlniți persoana care vă place, dacă sunteți singur. Echilibrul dvs. financiar este stabil, deci nu aveți motive de a vă neliniști. Atenție însă, aveți uneori tendința de a cheltui prea mult.
La serviciu, este o ambianță cam tensionată. Dar situația dvs. este totuși sigură, stabilă. Șefii vă vor propune noi proiecte și își manifestă încrederea în capacitatea dvs. de muncă.
Faceți totul pentru a intra în grațiile unei persoane care vă place. Feriți-vă însă de aparențe și nu fiți orbit de aspectul exterior. Faceți-vă timp pentru plimbări.
Aveți de luat o decizie, pe care o tot amânați. Dar șeful vă presează. Mizați pe intuiția dvs. Aveți mare nevoie, acum, de sprijinul familiei și al anturajului.
Această perioadă vă va ajuta să stabiliți relații agreabile cu partenerul dvs., ceea ce vă va stimula enorm pofta de a trăi. Raporturile afective vor fi la cote nebănuite.
Plățile vă cam neliniștesc și căutați noi forme de venituri sigure. Nu este exclusă o mică surpriză. Poate de la serviciu? Sunteți însă nemulțumit de ceea ce vi se oferă la locul de muncă și plănuiți o schimbare. Revolta vă macină… însă ezitați să o declanșați.
În cuplu, vor exista câteva dezacorduri dar nu vor căpăta proporții, din fericire. Senzualitatea dvs. va aduce echilibru în viața conjugală și partenerul vă va înțelege perfect poziția.
La serviciu, veți fi tot mai sigur pe sine, veți evita mici conflicte și determinarea dvs. va încânta șefii, care plănuiesc o promovare. Sunteți plin de bune intenții și sincer.
Caracterul dvs. pasional riscă să provoace mari furtuni în viața dvs. afectivă dacă nu aveți grijă. Gestionați situațiile generatoare de conflicte și încercați, mai ales, să nu zdruncinați armonia din cuplu.
Pe plan financiar, nu aveți decât satisfacții. Deciziile dvs. vor fi contestate însă trebuie să mergeți în continuare pe intuiție. Tonusul este ridicat. Șeful vă va da noi responsabilități.
Treceți printr-o perioadă tristă, de reculegeri și de evaluări, totuși necesară. Partenerul dă semne pronunțate de nerăbdare și de revoltă, este nemulțumit de rutina în care ați intrat.
Este mare nevoie de o schimbare. La serviciu, tensiuni și bârfe. Evitați un conflict cu un coleg dușmănos. Urmăriți-vă interesul și ignorați-l. Șeful vssă susține și vă apreciază.
Influențele astrale vă vor face să vă certați cu partenerul și cu unii prieteni, pentru chestiuni aparent minore. Fiți mai precaut și nu izbucniți din orice. Climatul este foarte conflictual, profund negativ.
La serviciu însă, puteți obține tot ceea ce doriți, fără dificultate. Evitați un conflict cu un dușman declarat. Mizați mai mult pe dialog și pe comunicare.
Unii dintre voi vor încerca să-și schimbe partenerul… În schimb alții, vor milita pentru consolidarea relației afective. Vă puteți aștepta la schimbări financiare importante și ar fi bine să fiți pregătit. Este o perioadă bună pentru investiții.
La serviciu, aveți idei foarte originale și intuiții salvatoare, apreciate de anturaj. Beneficiați de mult simț practic. Dar aveți nevoie de afectivitate, în special în sânul familiei.
Veți avea multe întâlniri amoroase și de afaceri. În dragoste, vă dovediți cam instabil. Astrele vă vor da un nou impuls. Nu chelțuiți prea mult, fiți moderat.
La serviciu, executați unele proiecte dificile, cu succes. Dar nu contați prea mult pe anturaj. În familie, stopați un conflict printr-o intervenție decisă.
Treceți prin momente amoroase extrem de delicate. Aveți uneori tendința de a ezita, de a vă pune multe întrebări. Veți avea o întâlnire importantă, care vă va schimba profund.
La serviciu, simțiți o ostilitate din partea colegilor. Dar vă comportați normal și nu intrați în polemici. Vă stăpânește totuși un sentiment de singurătate. Ce-ar fi să dialogați mai mult cu partenerul?
Brazilia, a patra cea mai mare țară din lume, ocupă aproape jumătate din suprafața totală a Americii de Sud. Ea deţine jungle impenetrabile, cuprinse în ceea ce se numeşte Amazonia, probabil zona cea mai misterioasă din lume, care așteaptă încă explorarea amănunțită de către oamenii de ştiinţă.
Brazilia adăposteşte legende dintre cele mai uimitoare și controversate. Ceea ce este deja evident este faptul că există semne clare că aici a existat o civilizaţie străveche incredibilă, foarte avansată, veche de peste 30.000 și că oameni albi dintr-o rasă necunoscută trăiau odinioară pe aceste meleaguri alături de frații lor negri.
Dar imensa ţară a fost cunoscută de restul lumii când primul european, portughezul Pedro Cabral, a pus piciorul pe solul ei în 1500. Printre multele mistere care se găsesc în Brazilia există și rețeaua de tuneluri subterane.
Jurnalistul şi scriitorul englez Harold Tom Wilkins, remarca în una dintre cărţile sale, Mysteries of Ancient South America: „Sunt multe povești despre existența unui popor de oameni albi ciudaţi azi – bărbați bărboși și frumoşi, femei albe nud cu caracteristici grecești simetrice – într-o zonă necunoscută din Centrul Mato Grosso și în zonele muntoase din Brazilia, și spre nord și nord-vest în munții de dincolo de izvoarele Amazonului și afluenții săi. ”
În egală măsură, în cartea sa, The Hollow Earth, doctorul Raymond Bernard, pe adevăratul lui nume Walter Siegmeister, scriitor american care s-a născut într-o familie de evrei ruşi, rezident în Brazilia din 1956, hătărât să cumpere terenuri şi să creeze o super-rasă, credea că în această ţară există tuneluri care ne pot duce spre Pământul găunos, regatul din adâncuri, Agarta.
El ne asigură că „tuneluri misterioase, o enigmă pentru arheologi, există în număr mare sub Brazilia, care se deschid la suprafață, în diferite locuri. Cel mai renumit este în munții Roncandor din nord-vestul Mato Grosso, unde colonelul Fawcett se îndrepta atunci când a fost văzut ultima dată. ”
Legendele despre orașe antice fabuloase acum în ruine, probabil fondate de acei albi misterioşi, toate ascunse în imensitatea verde, au atras de la bun început pe exploratorii sosiţi în Lumea Nouă pentru cuceriri şi aventură. Poveștile băștinașilor spuneau despre orașele pierdute pline de aur și argint care îşi așteptau descoperitorii.
Dar clima teribilă, indienii ostili din junglă și misterul care plana asupra locaţiei lor exacte au făcut ca sorţii multor expediții, fie ele portugheze sau germane (finanţate de Krupp) să ducă în cele din urmă la eșecuri. Ca şi cum oamenii alergaseră după nişte himere…
De pildă, expediția Krupp din 1900 a mers în căutarea unui oraș antic considerat a fi localizat undeva în provincia vestică a platoului Mato Grosso. Finanțarea ei se ridica la valoarea de 100.000 de dolari şi conţinea echipamente moderne, bărbați înarmați, ghizi indieni și animalele de povară robuste. A fost, probabil, cea mai bună expediție care s-a aventurat vreodată în jungla necunoscută a Braziliei. Cu toate acestea, ghizii i-au părăsit curând pe europenii aventurieri, indienii sălbatici au început să-i atace la fiecare pas, iar exploratorii și animalele lor au căzut pradă căldurii tiranice din junglă și condițiilor îngrozitoare din sălbăticie. Expediţia s-a soldat cu un adevărat eşec.
Pe baza dovezilor geologice pe care le avem, America de Sud include unele dintre cele mai vechi terenuri de pe suprafața Pământului, care nu a fost scufundate de ocean şi nu au stat sub ghețarii enormi din timpul erei glaciare.
Acest lucru i-a determinat pe arheologi să lanseze teoria potrivit căreia acest pământ misterios ar putea să fi fost fost leagănul civilizației noastre de unde, mai târziu, oamenii s-au răspândit spre exterior în Europa și Africa, pe de o parte, și Asia pe de altă parte. (Prin comparație, în această perioadă, în urmă cu aproximativ 60.000 de ani, strămoșii noștri europeni trăiau în peșteri, în regiunile Pirineilor din Franța, în zona cantabrică din Spania și în habitauri lacustre în Elveția.) Evident, s-a făcut legătura inevitabil şi cu celebra Atlantida, continentul dispărut dramatic în apele oceanului, după spusele lui Platon.
O astfel de credință a savanţilor explică asemănări în cultura și relicvele găsite pe fiecare parte a ceea ce este acum oceanul Atlantic. Oare reţeaua de tuneluri care împânzeşte subsolul Americii de Sud este direct corelată cu pasajele subterane din Europa și Asia, toate în cele din urmă convergând spre Agarta?
În Popol Vuh, un manuscris guatemalez antic al cărui titlu înseamnă „Colecția de frunze scrise”, se vorbește mult de „un teren în est pe malul mării „. O astfel de locație se potrivește perfect cunoștințelor noastre despre poziția Atlantidei. Aceeași lucrare ne spune că din țara aceasta ” părinții poporului au venit” și că au suferit, de asemenea, o „mare catastrofă”, după care terenul aflat la est a dispărut. De fapt, în Popol Vuh ni se spune despre distrugerea faimoasei Atlantida? Supravieţuitorii atlanţi au populat apoi Brazilia şi au adus cu ei cunoştinţe uimitoare cu care i-au ajutat pe băştinaşi la progresul civilizaţiei?
Istorii despre tuneluri secrete abundă în Peru și în alte zone din America de Sud. Mulți cercetători cred că aceste tuneluri se întind pe sute de mile prin munți, până îin sudul republicii Chile, în măsura în nordul Ecuadorului sau Columbiei şi că străbat de la est junglele de nepătruns ale Amazonului.
În ceea ce privește America de Nord, unii istorici cred că există un set similar de tuneluri în Arizona și New Mexico, dar şi în Utah, Nevada şi California.
În timp ce armata americană îl urmărea pe faimosul erou indian Geronimo în jurul Arizonei, el și camarazii lui de arme au intrat în canioane urmăriţi îndeaproape de cavaleria americană care îl căuta cu înfrigurare. Numai că indienii ar dispărea pur și simplu, lăsând armata SUA total dezorientată.
O zi sau două mai târziu, s-ar fi raportat că Geronimo și trupele sale au fost zărite, dintr-o dată în Mexic, la sute de mile depărtare. Acest lucru nu s-a întâmplat numai o dată, ci de mai multe ori. Este posibil ca Geronimo să fi folosit un sistem de tuneluri antice care există în sud-vestul Americii?
Indienii Navajo din New Mexico şi Arizona știu despre aceste tuneluri, dar le păstrează secrete.
În mod similar, Cristofor Columb a scris că atunci când a debarcat pe insula Martinica din Caraibe, a auzit o poveste despre nişte tuneluri misterioase. Indienii din Caribe le-au spus cuceritorilor spanioli despre amazoane, femeile care trăiau fără bărbați. Columb și echipajul său au fost informați că aceste femei războinice de temut se ascundeau în tunelurile antice dacă erau urmărite de către bărbaţi. Dacă urmărirea lor continua în aceste tuneluri, amazoanele îi primeau cu o rafală de săgeți din arcurile lor puternice.
Se spune că există tuneluri antice în India, Tibet și în alte părți ale Asiei Centrale, în munții Ahaggar din Algeria, și chiar și în Europa și Marea Britanie.
O filmare excepţională vine să ateste că oficialii de pretutindeni ne ascund lucruri esenţiale. Recent, a fost capturată o sirenă pe malul unui râu din Polonia.
Un grup de paramedici îmbrăcaţi în alb şi cu combinezoane de protecţie duc un corp misterios găsit pe malul rîului, căruia i se vede coada de peşte. O sirenă adevărată!
Ce știm exact de Machu Picchu? Există încă multe zone de umbră în ceea ce privește acest oraș misterios din Anzii peruvieni. Cel mai adesea, orașul este descris ca un loc de refugiu secret al incașilor, cunoscut doar de câțiva privilegiați, și în orice caz foarte bine ascuns de conchistadori. Dar aceștia din urmă, care aveau mulți aliați printre populațiile indigene, nu ar fi putut să ignore lunga existență a unei întregi regiuni active și bine populată. Cu toate astea, nu au aflat nimic niciodată despre existența faimoasei Machu Picchu.
Singura explicație plauzibilă este că mulți indieni au ignorat-o ei-înșiși. Dintr-un motiv necunoscut, orașele din această regiune au fost abandonate înainte de cucerirea spaniolă și amintirea lor s-a stins.
Au fost oare răvășite de o epidemie, sau au fost atacate de triburile sălbatice din pădure? De ce această amnezie totală privind amplasamentul lor? O asemenea uitare nu poate fi fortuită. Incașii dispuneau, într-adevăr, de o castă de funcționari, quipucamayocs, de poeți și de alți erudiți de la Curte, însărcinați de a perpetua istoria lui Tahuantinsuyu.
Or, se știe că anumite fapte ale acestei istorii, cum ar fi domnia sângerosului Urco, au fost pur și simplu șterse din memoria colectivă. Așa a fost și cu Machu Picchu, după ce orașul s-a răsculat contra autorității imperiale și când în urma represaliilor a fost complet golit de locuitorii săi? Incașii aveau regula de a deporta anumite populații către alte părți ale Imperiului din motive esențial politice.
Această teorie are meritul de a concorda foarte bine cu faptele cunoscute. O alta, mai recentă, susținută de arheologul american J. H. Rowe, se fondează pe noi descoperiri făcute în Arhivele coloniale spaniole. Un manuscris indică că era la nord de Cusco, un loc numit Picchu, un domeniu regal edificat sub Inca Pachacutec, cuceritorul pământurilor din est. Una dintre concluziile pe care o putem trage din asta este ca Machu Picchu a fost fondat și populat de linia (panaca) inca și că odată stinsă aceasta linie, la o generație sau două după Pachacutec, regiunea a fost atunci rapid abandonată. Orașul a fost uitat în mai puțin de un secol…
Situl cuprinde 285 de construcții pentru locuit, în care ar putea trăi în medie patru persoane. Aceasta ar presupune deci o populație permenantă de aproximativ 1000 – 2000 de suflete. Dar producția agricolă potențială la Machu Picchu depășea fără îndoială cu mult nevoia acestei populații. Într-adevăr, în afara vastelor suprafețe de terase consacrate culturilor de pe sit, există la Inti Pata, în direcția de sud-vest, cât și la Winay-Wayna, pe drumul incașilor, terase încă și mai mari și mai numeroase. Este ceea ce i-a condus pe anumiți arheologi de a sugera că funcția principală a orașului pierdut ar fi putut fi aceea de furnizor principal de foi de coca pentru Curtea de la Cusco.
Pentru Hiram Bingham, Machu Picchu era mai ales o citadelă cu funcții defensive. Situl este protejat prin șanțuri și un zid de incintă. Dar el comportă de asemenea un mare număr de edificii religioase. De aceea, unele studii recente tind să-i atribuie un rol mai spiritual și ce ceremonial, în paralel cu importante funcții agricole.
Teza fortăreței nu l-a împiedicat pe Bingham de a-și imagina că Machu Picchu a fost probabil un refugiu pentru acclas, sau “femei alese”, idee care i-a fost inspirată din faptul că majoritatea mumiilor găsite pe sit (peste 100) par să aparțină femeilor. Semnalăm un fapt tulburător: expresia de extremă durere conservată pe fața aproape tuturor mumiilor! Care a fost motivul? Nimeni nu știe.
Machu Picchu conservă însă și alte mistere și arheologii nu prea au multe dovezi. Din 1985 au fost scoase la lumina zilei multe descoperiri capitale. Luate în asamblu, ele tind să confirme teza centrului ceremonial, și probabil administrativ, a unei zone cândva foarte populate. Descoperirile cele mai numeroase au fost făcute de cealaltă parte a Urubambei, la nord-est, pe un platou numit Mandorpampa, aproximativ la 100 m deasupra căii ferate. Elementul principal al acestui sit este un zid enorm de circa 3,50 m înălțime și 2,50 m în lățime, lung de peste un kilometru, care suie pe flancul muntelui până la Pic Yanantin. Rolul său pare să fi fost de a proteja eroziunea teraselor adiacente, însă el a putut servi totodata și de a despărți două zone cu funcții destincte. Către culme, el mărginește un drum care se îndreaptă spre nord-est și traversând jungla, către Amaybamba, sau poate un sit încă necunoscut. Mai la est, la câteva zeci de kilometri de acolo, se întinde în sfârșit frontiera, încă neexplorată, a lui Gran Paititi.
Printre cele mai recente descoperiri făcute pe acest platou, semnalăm cariere, numeroase mortare de piatră o vastă platformă circulară de observație. Mai în amonte de Urubamba au fost scoase la lumina zilei două situri funerare importante, Killipata și Chaskapata. Ruinele de la Choquesuysuy, nu departe de centrala hidroelectrică, s-au adeverit mult mai vaste decât s-a crezut la început.
Recent s-au descoperit la Machu Picchu urmele unei ocupații anterioare incașilor de aproximativ 1500 de ani. Aproape pare sigur că aici nu a existat o mare aglomerare urbană înainte de edificarea orașului pierdut. O teorie originală susține totuși că Fii Soarelui nu au făcut altceva decât să dezvăluie ruinile unui vechi oraș, construit cu numeroase secole înaintea sosirii lor în Altiplano.
Unele elemente, de natură arheologică, par să confirme această ipoteză.
În mai 2005, într-o regiune carese găseşte la sud şi sud-vest de Marea Caspică, un martor, Gafar Gasnof, căpitan de navă, care lucrează pe o şalupă din regiune afirmă, în ziarul iranian Zindagi, că a văzut o creatură stranie înotând în paralel cu vasul câteva momente lungi de timp.
La început a crezut că era un peşte mare, dar a văzut curând că fiinţa purta păr şi că avea două braţe…
La întoarcerea în Azerbaijan membrii vasului au povestit păţania lor însă nimeni nu i-a crezut. Oamenii au crezut că echipajul a băut…
La scurt timp după interviu, autorităţile au fost asaltate de mărturisirile oamenilor care au văzut şi ei aceste fiinţe stranii.
De atunci, ele sunt observate frecvent în regiune, în special în jurul zonei vulcanice de la Babolsera, puţin după ce s-a intensificat producţia de petrol. De formă umanoidă, aceşti „oameni ai mării” ar măsura între 1,65-1,68 m, ar avea aer robust şi stomac proeminent. Picioarele şi mâinile lor sunt palmate, pielea este foarte palidă. Părul este negru spre verzui. Aceste fiinţe ar avea picioarele şi braţele mai grele decât ale noastre… Unele legende vechi iraniene vorbesc de „Stăpânul mării şi râurilor”. Alte istorii povestesc că asemenea creaturi ar purifica apa. Legendele sumeriene vorbesc de oamenii peşti care i-ar fi învăţat pe oameni să scrie.
În regiunea dintre oraşele Astara şi Lenkoran, mulţi martori au văzut aceste creaturi misterioase. Dar se pare câ nu ar fi numai una, ci că ar exista mai multe colonii în regiune.
Pescarii au declarat că de ceva timp, a început să lipsească peştele. Poate că efectuând aceste foraje, oamenii au scos din apă şi altceva în afară de aurul negru…
Ce este mumificarea?
Protecţia iniţială este de a asigura păstrarea permanentă a corpului, astfel încât să poată continua să trăiască în mormânt şi ca principiile intangibile ale personalităţii sale să poată găsi în el un sprijin permanent. Această preocupare a dat naştere la mumificare, ale căror ritualuri sunt la urma urmei materiale, pentru a determina carnea să nu putrezească, şi magice, pentru a face apel la puteri mai mari, în special la Isis, Neftis şi Anubis, a căror intervenţie va permite mortului pentru ale cărui ritualuri au fost făcute de a deveni „OSIRIS Untel”, adică aşa cum a ajutat-o pe Osiris să reînvie şi să devină suveran al imperiului morţilor.
Descoperirea unei mumii într-un sarcofag din lemn, de o mare frumuseţe vechi de 2.300 de ani
O mumie veche de 2300 ani şi deosebit de frumoasă cu o mască funerară de aur şi un giulgiu colorat a fost excavată de la Saqqara, în apropiere de Cairo.
„Nu avem nimic asemănător în muzeele egiptene, în special în ceea ce priveşte strălucirea de culorile folosite şi masca funerară de aur.
Aceste scene sunt cele mai frumoase pe care le-am văzut vreodată în viaţa mea pe o mumie „, a spus secretarul general de presă al Consiliului Suprem al Antichităţilor egiptene Zahi Hawas, care a spus că ar putea fi” cea mai frumoasă mumie descoperită vreodată în Egipt. ”
Mumia, a cărei identitate nu a fost încă stabilită, datează din dinastia a XXX-a (378-341 î.Hr.), înlocuită de perşi, care vor guverna ţara timp de cincisprezece ani înainte de cucerirea ei de către Alexandru cel Mare.
„Fineţea trăsăturilor feţei prezentate pe masca moartea este remarcabilă”, spune Hawass, care crede că mumia aparţine unui om bogat.
După identificare, mumia va fi afişată la muzeul Imhotep de la Saqqara, aflat la douăzeci de mile sud de Cairo. Mumia a fost închisă într-un sarcofag de lemn îngropat in nisip în necropola regelui Teti I (rege al dinastiei) la Saqqara, complex funerar celebru pentru piramida faraonului Djoser, construită în prima jumătate a mileniului al treilea de Imhotep, primul arhitect cunoscut în istorie.
Giulgiul din lână şi papirusul care acoperă mumia din cap şi până în picioare, prezintă scene care îl ilustrează pe zeul morţii Anubis pregătind corpul în timp ce zeii Osiris, Horus şi cei patru copii ai săi cu capete şoimi, sunt aşezaţi la masa ofrandelor.
Zeiţa adevărului şi dreptăţii MAAT se află alături cu aripile desfăcute.
Scene din viaţa de Apoi pe care le reprezentau vechii egipteni, sunt de asemenea pictate pe giulgiu în mai multe culori vibrante, cu o dominantă de albastru.
Au fost descoperite, de asemenea, două uşi false în această zonă, împreună cu mumia. Conform credinţelor din acel timp, aceste uşi false serveau sufletelor celor morţi de a-şi părăsi mormintele.
Una dintre aceste două uşi sculptate în calcar, aparţinea inspectorului ofrandelor şi alta unui mare judecător .
O mumie datând din timpul dinastiei a XXVI-a, în stare bună de conservare, a fost descoperită de către o echipă de arheologi australieni în aceeaşi zonă de excavare.
De unde vin?
Ca urmare a unei migrări, cei 100.300 de eschimoşi care populează astăzi lumea artică s-au aşezat pe malurile oceanelor unde au fost descoperiţi de oamenii albi. Din Siberia orientală (Ciukotka orientală) şi până în Groenlanda, urmele unde s-au instalat eschimoşii se multiplică.
De aproape un secol, arheologii danezi, canadieni, americani şi sovietici studiază şi compară bucăţi de arme, harpoane, unelte, resturi de bucătărie.
Filologii explică variantele de limbă şi etnografice ale acestor triburi. Noile descoperiri raportate de fiecare campanie ştiinţifică sunt comparate, analizate şi supuse tirului de întrebări. Dar cu cât se progresează mai mult în cunoaştere, cu atât mai mult secolele trecute se dovedesc complexe, obscure şi dificil de înţeles.
Recent, paleoclimatologia (studiul vechilor climate), glaciologia şi geomorfologia au fixat un cadru de explicare a numeroase schimbări ale acestei poveşti sociale.
Se pare că migrarea în Siberia orientală ar fi avut loc acum 50.000 de ani, iar în America de Nord în urmă cu 10.000 de ani. Această civilizaţie hiperboreană are preistoria sa, de la vechea cultură alaskiană mezolitică din Denbigh, veche de 8000 de ani, la culturile groenlandeze de la Independence, Sarqaq, pre-Dorset, Thule (debutul primei ere creştine), la culturile protoistorice din Inussuk (sec. XIII î.e.n.-XIII e.n.) şi istoricele descoperirii în 1818 la Thule, 1721 în sudul Groenlandei; este posibil ca etnologul să studieze fără întrerupere schimbările evolutive ale acestei culturi a eschimoşilor răspândită pe o foarte mare suprafaţă, perfect adaptată vieţii foarte dure polare.
Se pare că aceşti indigeni nord-groendlandezi din Thule, cu afinităţi asiatice, indiene indiscutabile, sunt născuţi din etnii ale căror leagăne se situează pe un alt continent. Din acest punct de vedere, atât antropologic cât şi zoologic, la nord de Groenlanda nu se constituie un mediu original. Aceşti oameni veniţi dintr-un loc misterios, s-au aşezat pe coasta de nord a Groenlandei cel puţin în urmă cu 4000 de ani, deşi starea săpăturilor efectuate în Thule nu ne permite să spunem asta cu certitudine, căci culturile cele mai vechi descoperite aici aparţin secolelor XII şi XIII.
De unde vin însă eschimoşii? Din centrul Americii, împinşi de indieni sau de eqqilliţi, duşmanii lor ereditari (instalaţi în pădurile nord-americane de aproape 40.000 de ani). Sau vin din Asia? Probabil de undeva la est şi nord de lacul Baikal, după cum spunea H.B. Collins în 1942.
Dar arheologul danez H. Larsen, descoperitorul zăcământului eschimos din Iputaq sau Point Hope (Alaska), cel mai important din Arctica (600.700 de case, 550 de morminte), a concluzionat în 1953 că „ar fi profitabil pentru arheologi de a-şi îndrepta atenţia o dată în plus spre Canada, leagănul arheologiei eschimose”.
Această civilizaţie ar rămâne originară mediului continental de unde eschimoşii Caribu (golful Hudson, Canada) reprezentau ultimii marori. Cultura societăţilor eschimose s-a îndreptat spre mare, cum este cazul lui Thule,iar ea nu ar fi decât o cultură derivată neo-eschimosă dintr-o cultură anterioară paleo-eschimoso-continentală. Puţin câte puţin eschimoşii s-au îndreptat spre mare.
Vechimea culturii eschimoşilor (de peste 8000 de ani) ne face să ne întrebăm obsesiv: de unde vin? Oamenii de ştiinţă au convenit totuşi, că pre-eschimoşii au venit din nordul Chinei, acum 10.000-15.000 de ani şi s-au stabilit în regiunea Baikal şi Ciukotka, în paleoliticul superior. Progresiv, eschimoşii s-au adaptat la frig şi la cucerirea mărilor îngheţate. Unitatea culturii arctice este numai în favoarea migraţiilor tardive şi repetate, către Estul Americii şi Groenlandei, a popoarelor sibero-beringiene cu puternice amprente nord-japoneze şi nord-chinezeşti.
Eschimoşii s-au adaptat pentru a supravieţui într-un mediu cu resurse limitate şi relativ puţin variat în cursul unei foarte lungi perioade de timp. Ei au refuzat în mod inexplicabil de a recurge la practici economice cum ar fi creşterea renilor, aşa cum fac de pildă laponii în Scandinavia, o populaţie care cândva se ocupa cu vânatul.
Rigoarea climatului, izolarea geografică până în mijlocul sec. XIX cu toate consecinţele sale pe plan istoric (lipsa de idei, absenţa facultăţilor inventive şi evolutive, stagnarea tehnică) nu au redus facultăţile de renaştere de care, la origini, această societate arhaică dispunea.
Eschimoşii din Thule, din Evul Mediu şi până în zilele noastre şi-au redus în special după 1800 cu o treime teritoriile de vânătoare. În cele mai bune momente ale lor, aceste teritorii se întindeau pe peste 1200 km, de la Pământul lui Washington (coasta de sud) până la capul Seddon, în golful Melville, punctele puternice fiind locuite mereu Nuarfissuaq Ita, Pitorafik, Neqi, Appart, Qaanaq, Qeqertat, Natsilivik, Nullit, Uummannaq, Capul Zork, Savigssivikl. Concentrarea de habitat este în parte efectul schimbărilor climatice cu toate consecinţele lor zoologice.
Thule constituie un punct geografic foarte specific care îndeamnă la reflexie. Ansamblul, care se întinde de la gheţarul Humbold, la nord, la golful Melville, la sud, şi cel care se articulează, la vest, prin mările îngheţate de continentul american, constituie un exemplu relevant în care factorii naturali sunt ca purtători ai unui potenţial istoric al lui Thule, intersecţia drumurilor şi ideilor. De la Dorset şi Sarqaq, adică de 3000 de ani, cu siguranţă Thule a fost singura trecere obligatorie între Arctica canadiană şi Groenlanda, ultimul teritoriu care putea fi atins la est de eschimoşi. Şi de asemenea cel mai practicabil „Podul” Bering, la vest, leagănul culturii eschimose. „Podu” dintre Thule (Canada) şi Groenlanda, şi pentru toate grupurile de oameni are o tradiţie hiperboreană.
Thule a reprezentat una din etapele esenţiale care i-a condus pe eschimoşi la vânarea de balene şi de ţapi în mileniul doi î.e.n., din vestul extrem (Siberia, Alaska) către estul extrem (coasta de est a Groenlandei). De la extrema de vest alaskiană până la est şi de la sud-vestul Groenlandei, liniile de flux şi de reflux cultural sunt toate întretăiate în Thule, ceea ce conferă complexitatea acestei societăţi eschimose polare.
Thule este mărginită de apa Nordului, ape libere din Nord-Estul canadian, unde se află strâmtorile Lancaster şi Jonesl. În acest loc există o triplă confluenţă de ape polare venite din oceanul Glaciar Arctic scăldând coastele canadiene, de apele calde ale Golfului Stream şi de ape canadiene, venite de la Marea Beaufort prin strâmtorile Jones şi Lancaster.
Aici se află mişcări de faună şi de gheţuri, există temperaturi şi adâncimi diferite, fiind un loc preferat de marile cetacee, marile balene. Există şi multe fiorduri, unde se înmulţesc delfinii şi se găseşte foarte mult peşte, din abundenţă.
În golful Saint-Laurent Quebeq în mai-iunie, vin milioane de păsări pentru a oua. Acestea şi rezervele lor permit vulpilor polare de a supravieţui, de aceea se explică bogăţia de vulpi în Thule. De asemenea, focile şi morsele sunt numeroase. Thule, reprezintă o oază climatică şi faunistică, pe care migrările eschimoşilor nu o puteau ignora.
