Calendarul divinatoriu maya Tzolk’in se bazează pe un ciclu de 13 * 20 = 260 de zile de ghicire și religie a calendarului mayaș.
Acest calendar ritualic de 260 de zile este comun tuturor civilizațiilor pre-columbiene din Mesoamerica (nahuasii îl numesc tonalpohualli). Originea acestui calendar este obscură. Cele mai vechi atestate datează din anul 650 î.e.n. în nume calendaristice.
Structura calendarului este produsul unui ciclu de 13 ranguri „a” (numerele variând de la 1 la 13) și un ciclu ordonat de 20 de semne „X” de zile (primul semn este citit Imix, este urmat de Ik , ultimul este Ahau.
O zi de tzolk’in este numită „X”, de exemplu 4 Ahau (care este data celebră a zilei de origine asociată cu o creștere a lui Venus). Legea succesiunii este: succesorul unui „X” = succesor al succesorului „X”: 1 Imix, 2 Ik, 3 Akbal, 4 Kan … (succesorul lui 13 este 1 și Ahau este Imix). 13 fiind primul cu 20, metoda permite urmărirea tuturor combinațiilor posibile, adică 260.
Combinația dintre o dată a calendarului tzolk’in și o dată calendaristică haab (versiunea maya a calendarului solar de 365 de zile, comun civilizațiilor din Mesoamerica) are loc o dată la 18.980 de zile (73 tzolk’in sau 52 ha’ab, sau aproximativ 52 de ani), ceea ce face ca această perioadă, numită adesea Calendarul Ritual sau Runda Calendar (CR), un fel de echivalent al unui „secol” în calendarul gregorian, utilizat în prezent în multe țări, în principal în lumea occidentală.
Datele CR au două componente: o dată tzolk’in și o dată ha’ab, de exemplu: 4 Ahau 8 Cumku. Trebuie remarcat faptul că specialiștii (arheologii, epigraphiștii) nu au găsit nici o dată pentru azteci, deoarece aztecii nu au scris date echivalente cu datele Ha’ab mayașe.