Montpelier Hill este o colină de numai 383 de metri deasupra nivelului mării situată în apropire de Dublin, Irlanda. Este poreclită Hell Fire Club (în irlandeză Club Ifrinn Ta, adică „clubul focului iadului”), de la numele clădirii care se află pe culmea sa. Aceasta era de fapt o cabană de vânătoare, acum în ruine, care a fost construită aproximativ în anul 1725 de William Conolly.
Dealul este asociat cu multe evenimente paranormale care au avut loc aici, iniţiate de membrii unui club secret, activ între 1735 și 1741 care a început să folosească clădirea ca loc de întâlniri.
Folclorul local deţine mai multe poveşti sumbre cu privire la comportamentul ciudat, dezmăț și practici oculte, precum şi manifestările demonice care caracterizau clubul, astfel încât clădirea a devenit cunoscută repede sub numele de „Clubul Focul Iadului.”
În jurul dealului se găsesc diferite locuri şi locuinţe, printre care ruinele domeniului Killakee, un conac mare în victorian cu o grădină mare franceză, casa Comisarilor Sportivi, sau castelul Carthy.
Activitățile ciudatului club care activa la Montpelier Hill nu au fost niciodată clare, ceea ce se explică prin izolarea locului. Cu toate acestea, există multe povești (destul de sinistre) despre acest loc rău famat şi straniu intrat folclorul local.
Una dintre cele mai comune spune despre un străin care a venit la club într-o noapte furtunoasă. Era invitat de către membrii la un joc de cărți. Un jucător a scăpat o hartă pe podea, și, când a vrut să o ridice, a văzut că străinul avea copite despicate în loc de picioare! În acelaşi moment, neobişnuitul vizitator a dispărut într-o minge de foc.
O altă poveste spune că un preot a venit acasă într-o noapte și i-a găsit pe membrii clubului pe cale de a sacrifica o pisică neagră. Preotul a luat pisica și apoi a efectuat o exorcizare, reușind să extragă un demon din cadavrul animalului.
Una dintre legende se referă la un membru al clubului, Simon Luttrell, Lord Irnham apoi Earl de Carhampton, care a fost o perioadă şerif la Dublin. Se spune că Luttrell erat subiectul lui Diaboliad, un poem din 1777 despre „cel mai rău om din Anglia.” Conform acestuia, el ar fi făcut un pact cu diavolul: în schimbul plății datoriilor sale, îşi va da sufletul după șapte ani.
Dar când diavolul a venit să-şi ia prada, Luttrell a reușit să-i distragă atenția și să-l înfurie. Alte versete vorbesc despre numeroase beţii, ritualuri de magie neagră, sacrificii de animale și chiar sacrificiul unui pitic!
Cândva în această perioadă, clădirea a suferit un incendiu. Printre diferitele povești care povestesc circumstanțele incidentului, una dintre ele spune că membrii clubului au dat foc la cabană, atunci când fiul lui William Conolly a refuzat să-şi reînnoiască jurământul. Se mai spune că membrii ar fi dat foc clădirii de fapt pentru a da un aspect infernal locului şi a crea teroare.
De asemenea, oamenii au povestit că în timpul Liturghiei Negre, un slujitor a lăsat să cadă un pahar pe mantaua lui Whaley. Acesta din urmă, extrem de enervat i-a turnat brandy pe faţa omului chiar lângă foc. Clădirea a luat apoi foc și mai mulți membri ai clubului au fost ucişi. După incendiul devastator, clubul s-a mutat de pe deal dar şi-a continuat activităţile oculte.