În 1951, Doamna X., din Halidon, Murray Bridge, Australia, era o tânără femeie căsătorită şi în momentul evenimentelor soţul său era absent de la fermă. Cuplul pierduse primul lor copil…
Femeia se sculase foarte de dimineaţă şi-şi făcea rondul de inspecţie la animale, în compania unui câine. Ea a urcat o mică colină de unde avea o vedere mai bună asupra ansamblului. Spre surpriza sa a văzut atunci un obiect neobişnuit, pe sol, sprijinit pe patru picioare. Acesta i se părea a fi de mărimea unei “case cu două camere de culcat.”
Doamna X. a privit acest lucru straniu, apoi s-a decis să meargă mai aproape să vadă despre ce este vorba. Pe drum, a văzut apărând deodată trei fiinţe ieşind din partea superioară a obiectului şi păreau că zboară. Dar nu s-a temut de ele… I se păreau a fi de sex masculin, de mărimea şi aspectul unor oameni normali, cu o piele frumoasă fără riduri şi având ochii albaştri. Fiinţele enigmatice purtau combinezoane dintr-o singură piesă de culoare argintie şi cizme de aceeaşi culoare. Pe capete aveau o pălărie.
Cu asentimentul său, femeia a fost condusă în obiect, printr-un fel de ascensor invizibil care îi dădea impresia de a pluti. În interior se afla o creatură în picioare în faţa a ceea ce noi numim azi o consolă de calculator şi-şi mişca mâinile deasupra unui panou, fără să-l atingă, iar luminile începeau să pâlpâie drept răspuns la mişcările sale.
Mai exista un ecran, ca un ecran de televizor. Conversaţia între ea şi acei “oameni” s-a făcut în engleză, însă nu trebuiau să vorbească întotdeauna pentru a se înţelege.
Astăzi, Doamna X. nu-şi mai aminteşte exact despre subiectul conversaţiei lor. “Oamenii” i-au spus că ştiau că pierduse un copil, dar că lucrurile se vor aranja. Ea a ieşit din maşinărie plutind prin ascensorul invizibil şi când OZN-ul a plecat, pe sol au rămas patru cercuri ale picioarelor de aterizare. Când a încercat să le vorbească oamenilor din anturajul său despre experienţa sa, a fost luată în derâdere.